Omul cu 1.500 de feţe. Meşterul Paul Buţa face înconjurul lumii şi-i uimeşte pe străini cu tradiţiile româneşti

Paul Buţa, un meşter popular din Galaţi, impresionează străini de pe mai toate continentele cu cele 1.500 de măşti tradiţionale româneşti pe care le-a creat în ultimii 20 de ani. Fiecare model are un simbol şi reprezintă un ritual.

Un meşter popular din Galaţi promovează tradiţiile străvechi româneşti de jur-împrejurul lumii. Paul Buţa (54 de ani) a ajuns să fie cunoscut pe plan mondial prin măştile populare unice pe care le „construieşte“. Din mâinile sale au ieşit în 20 de ani peste 1.500 de astfel de măşti, despre care spune că le-a creat cu dragoste şi talent. Gălăţeanul povesteşte că se ataşează de lucrările sale şi adaugă faptul că fiecare are un simbol şi reprezintă un ritual.

Paul Buţa s-a născut în judeţul Vaslui, într-un sat pe nume Rai. A absolvit Academia de Artă din Chişinău – Facultatea de Artă Dramatică, este căsătorit şi are doi fii, care îi calcă pe urme, îndrăgind tradiţiile populare la fel de mult.

S-a mutat la Galaţi, unde şi-a creat propriul său colţ de rai, în localitatea Şiviţa. Aici, meşterul popular a deschis un atelier unde sunt reprezentate mai multe meşteşuguri tradiţionale: lucrări în ceramică, textile, lemn, împletituri din papură. Elevi de la şcolile gălăţene, precum şi oaspeţi din străinătate obişnuiesc să treacă des pragul „Vetrei cu Dor“.

Cel mai mare succes îl au măştile populare. Pe primele le-a creat la începutul anilor ’90, iar de atunci, Paul Buţa le expune frecvent în România, precum şi în America, Suedia, Franţa, Austria, Belgia şi Italia, unde au impresionat la fel de mult precum celebrele măşti veneţiene. Paul Buţa a avut expuse operele sale şi la capătul pământului, în Australia. Oriunde a ajuns artistul român, localnicii l-au întâmpinat cu laude.

„Măşti mai negre, mai încruntate“

„Luna aceasta trebuia să plec din nou la Bruxelles, la un concurs de confecţionat măşti, unde copiii românilor stabiliţi acolo ar fi aflat despre obiceiurile noastre. Din păcate, nu mi-a permis timpul. În ultima vreme, am lucrat foarte mult la măşti şi am creat cinci alaiuri de capre, urşi şi arapi, care sunt măşti mai negre, mai încruntate, folosite în Cudalbi, judeţul Galaţi. La noi, în Moldova, sunt multe datini în care măştile nu lipsesc, deşi se credea că aici ar fi un gol al folclorului. La noi, cetele aveau şi câte 50 de mascaţi“, a explicat meşterul popular Paul Buţa.

Anul trecut, la invitaţia Institutului Cultural Român, meşterul popular a expus la un muzeu din Londra. „A fost o zi în care am demonstrat că şi românii au tradiţie, bun-simţ şi tot ce le trebuie ca să fie fruntaşi în Europa. Acolo, măştile populare au fost nu doar expuse, ci şi jucate.“

Mulţi dintre străinii care ajung să admire măştile populare realizate de Paul Buţa se arată interesaţi să le şi cumpere. Artistul spune că nu ţine la preţ şi că operele sale au mai mult o valoare sentimentală. Astfel, o creaţie „marca Buţa“ ajunge să coste maximum câteva zeci de euro.

„Trebuie să pună întrebări când te uiţi la ele“

„Atunci când realizezi o mască, depinde foarte mult de starea de spirit în care te afli. Dacă în ziua aceea nu ai bucuria de a crea, mai bine o dai la o parte şi încerci să faci altceva. Măştile au valoare doar atunci când sunt jucate, aşa că trebuie să pună întrebări când te uiţi la ele. Nu este o simplă lucrare, ci e mai mult un simbol care reprezintă un ritual. Am creat măşti care reprezintă fie un ţigan, un afurisit, hlizit, cărpănos, beţiv – toate aceste denumiri au fost date de ţăranii români în timp“, ne-a explicat meşterul popular.

Pentru a crea măşti, specialistul foloseşte pănuşi de porumb, blănuri naturale, câlţi, nuci pentru ochi, fasole pentru realizarea dinţilor, pene şi cânepă. Toate figurile realizate de artistul gălăţean sunt unicat şi ţintesc să provoace hohote de râs privitorilor, fie ei americani, europeni sau australieni. Cu toţii ar trebui să înveţe într-o clipită să se amuze româneşte. Paul Buţa realizează anual în jur de 80 de măşti populare.

Dacă în trecut, măştile erau folosite de ţărani pentru a îmbuna spiritele rele ori pentru a aduce ploaia, în timp, au ajuns să aibă doar scop decorativ. Lucrările sale sunt acum agăţate pe pereţii caselor din America, Australia şi Europa. După volumul vânzărilor, străinii par a fi cei care îl cunosc şi îi apreciază talentul cel mai mult.

Cercetează tradiţiile

Meşterul Paul Buţa îşi doreşte să le insufle şi tinerilor pasiunea pentru tradiţiile populare, pentru ca acestea să nu fie date uitării. Tocmai de aceea, el are un rol important la Centrul Cultural „Dunărea de Jos“ din Galaţi, unde activează pe post de „culegător de folclor“. Cercetează permanent şi încearcă să afle lucruri inedite despre tradiţiile de la malul Dunării pentru a le adăuga patrimoniului cultural naţional.

Îmbrăcat în iţari, cămaşă tradiţională şi suman, iar în picioare cu opinci, Paul Buţa este mereu cu zâmbetul pe buze şi te convinge instantaneu de frumuseţea datinilor româneşti. Aşa se face că este mereu înconjurat de elevi şi tineri, pe care-i inspiră. Elevii meşterului vor să afle cât mai multe despre roata olarului şi despre alte meştesuguri tradiţionale promovate la „Vatra cu Dor“.

„Îi acuzăm pe copii că nu ştiu altceva decât să stea în faţa unui calculator, dar e vina noastră că nu le oferim alternativa. Nici în faţa blocului nu mai au loc de joacă şi atunci ei se refugiază în tehnologie“, a spus meşterul popular.

Regizor şi actor la Teatrul Muzical

Atunci când nu creează măşti tradiţionale, Paul Buţa fie scrie şi regizează piese de teatru, fie joacă pe scena Teatrului Muzical „Nae Leonard“ din Galaţi, unde a debutat ca profesionist în 1993. Şi cum gălăţeanul are succes în tot ceea ce face, în acel an, Paul Buţa a obţinut 19 medalii şi 9 trofee la tot atâtea festivaluri de comedie. De-a lungul carierei sale, talentatul gălăţean a mers în turnee cu Nicu Constantin şi George Panaitopol.