Peste un milion de copaci s-au plantat în ultimele 12 luni în judeţul Galaţi. Jumătate din noii arbori sunt stejari

Şi elevii din şcolile gălăţene au dat o mână de ajutor la plantat copaci FOTO C. Crângan

Estimarea a fost făcută de Direcţia Silvică Galaţi pentru toamna lui 2015 şi primăvara lui 2016. S-au avut în vedere lucrările de regenerare ale pădurilor aflate în administrarea statului.

Deşi se vorbeşte tot mai mult despre fenomenul despăduririi, care a luat o amploare fără precedent în România, ultimele 12 luni au fost marcate, în judeţul Galaţi, de o campanie de împăduriri foarte productivă.
Potrivit datelor furnizate de Direcţia Silvică Galaţi, în pădurile aflate în administrarea statului s-au făcut regenerări pe o suprafaţă de aproape 1.000 de hectare, fiind plantaţi peste un milion de arbori.

Jumătate dintre copacii noi sunt stejari (stejar pedunculat şi brumăriu), respectiv 546.000 de puieţi, urmaţi de salcâmi (120.000 de exemplare), plopi (95.000), frasini (94.000), dar şi alte specii, precum gorun, salcie, ulm sau tei. Interesant este că s-au plantat şi specii arboricole din categoria celor care fac fructe (evident, sălbatice), respectiv 25.700 de corcoduşi, 10.700 de cireşi, 8.200 de vişini şi 500 de meri pădureţi.

Plantările au vizat în special zona de sud-est a judeţului, care este cea mai despădurită din regiune, scopul declarat al acţiunii fiind acela de a restabili echilibrul natural.

„Necesitatea acţiunii de împădurire este dictată de  formele accentuate de degradare prezente: eroziune de suprafaţă accentuată şi eroziune de adâncime, numeroase  ravene, ogaşe, rigole şi şiroiri, forme de degradare ce conduc la: scăderea fertilităţii solului, poluarea solului, activarea secetei, micşorarea producţiei agricole, reducerea suprafeţei arabile, înrăutaţirea regimului apelor, colmatarea lacurilor de acumulare, îngreunarea exploatării terenurilor agricole şi nu în cele din urma la  degradarea drumurilor şi a aşezărilor omeneşti”, afirmă conducerea Direcţiei Silvice (DS) Galaţi.

Potrivit sursei citate, aceste terenuri sunt caracterizate şi prin factori ecologici puternic limitativi: deficit puternic de apă în sol în perioada estivală, versanţi lungi neuniformi, ondulaţi cu  grad ridicat de framântare şi de insolaţie, expoziţie însorită, pantă ridicată, sol lipsit în cea mai mare parte de humus.

Pădurarii sunt de părere că una dintre marile probleme actuale este păşunatul haotic. „Factorul antropeic prezent prin păşunatul excesiv, neraţional practicat de-a lungul timpului pe orice fel de vreme, fără un asolament, fără  fertilizări, pe terenuri cu pante în general peste 20º, cu substrate petrografice foarte friabile eroziunii de suprafaţă şi de adâncime, orientarea greşită a parcelelor şi a drumurilor de exploatare, a condus la transformarea a suprafeţe mari de păşuni în terenuri degradate”, spune conducerea DS Galaţi