Pionieratul unei profesoare. Animaţie 3D pentru a atrage elevii spre informatică

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Klara Bodis, alături de o parte din elevii săi Foto: arhiva personală
Klara Bodis, alături de o parte din elevii săi Foto: arhiva personală

Klara Bodis este singura profesoară de informatică din Zalău care a înfiinţat un club pentru elevii de gimnaziu şi de liceu, unde îi învaţă, folosind metode de predare inedite, să creeze aplicaţii educaţionale, să facă animaţie 3D şi să participe cu succes la concursuri de profil.

Cea mai eficientă metodă de a-i învăţa pe elevi informatica pe care a găsit-o Klara Bodis (42 de ani), profesoară la Liceul Reformat „Wesselenyi“ din Zalău, a fost să pună bazele unui club în cadrul liceului unde predă. Clubul de informatică ”Programare cu răbdare” e deschis pentru toţi elevii care doresc să înveţe informatica, iar Klara se îngrijeşte ca fiecare să deprindă cum trebuie limbajul megabiţilor.

Copiii lucrează în programe şi aplicaţii cu care participă la concursuri de profil. De pildă, elevii coordonaţi de ea şi-au adjudecat în numeroase rânduri premii la competiţia Java – Programează în Greenfoot, organizată de adfaber.org, în cadrul proiectului naţional Kids in Tech. Scopul competiţiei este să-i ajute pe liceeni să-şi extindă cunoştinţele dobândite în programarea Java, prin intermediul platformei Greenfoot.

Proiectul cu care elevii Klarei Bodis au participat la cel mai recent concurs este, de fapt, un soft educaţional. Prin intermediul aplicaţiei, care este, de fapt, un joc pe mai multe niveluri, elevii pot învăţa matematica mai uşor, explică profesoara, pentru care aplicabilitatea practică a proiectelor în care îşi implică elevii are întotdeauna prioritate.

Cum stimulează animaţia 3D gândirea logică

Unul dintre instrumentele pe care Klara Bodis le foloseşte pentru a-i atrage pe copii către informatică este animaţia 3D, dar, alături de ea, elevii reuşesc chiar să creeze aplicaţii şi jocuri pe calculator. Animaţia digitală constă în crearea imaginilor în mişcare cu ajutorul calculatorului.

Adesea, acest concept este asociat cu imaginile generate de calculator, care sunt nişte efecte speciale folosite mai ales în filme sau în seriale TV. Există animaţie 2D şi 3D, iar procesul de realizare al celor două tipuri este diferit. Principala diferenţă este reprezentată de faptul că animaţia 2D apare atunci când imaginile statice – cadrele – sunt derulate la o anumită viteză – de obicei 24 de cadre pe secundă-astfel încât ochiul uman să le interpreteze ca fiind în mişcare.

FOTO arhiva personală

bodis klara profesoara Zalau Galati

În schimb, în animaţia 3D este nevoie de determinarea elementelor în spaţiu, de stabilirea relaţiei dintre ele, dar şi de alte caracteristici pe baza cărora calculatorul le va anima folosind anumiţi algoritmi. Cu alte cuvinte, esenţa animaţiei constă în crearea de obiecte într-un mediu tridimensional. În acest caz, ele se pot roti şi se pot muta ca şi cum ar fi reale. Este, de fapt, o formă de artă digitală care se poate aplica în multe domenii, spune Klara.

„Mă interesează să le stimulez creativitatea, dar în mod deosebit, vreau să-şi formeze o gândire logică. Sunt anumite interfeţe şi platforme unde fac doar ceea ce se numeşte drag and drop, adică trag şi plasează, fără să şi gândească de ce fac asta. Urmăresc mereu să analizeze ceea ce fac, să fie o logică în acele acţiuni şi apoi să creeze diverse aplicaţii.“

O deschizătoare de drumuri

Elevii Klarei Bodis de la cercul de informatică ”Programare cu răbdare” sunt cu preponderenţă din ciclul gimnazial, dar profesoara doreşte ca, în viitor, mai mulţi elevi de liceu să aibă acces la cursurile de informatică. Tocmai de aceea în prezent lucrează pentru a obţine un sediu permanent unde cercul de informatică să poată funcţiona aşa cum îşi doreşte.

Ceea ce face profesoara de la „Wesselenyi“ este o muncă de pionierat la Zalău şi, momentan, se ocupă singură de clubul de informatică. Susţine că trăieşte cu un mic regret, pentru că nu sunt mai mulţi profesori care să-şi dorească să pregătească elevi la informatică în afara sistemului educaţional. Klara Bodis pregăteşte, în prezent, 40 de elevi talentaţi la informatică, care învaţă programare, dar şi să lucreze cu diverse limbaje de programare, precum Scratch.

FOTO arhiva personală

Klara Bodis profesor Zalau Galati 5

Acesta din urmă este un limbaj de programare care îi ajută pe copii să-şi creeze propriile poveşti interactive, animaţii, jocuri şi muzică şi să le împărtăşească cu alţii. Atunci când copiii realizează proiecte în Scratch, ei învaţă elemente importante de calcul, în acelaşi timp gândesc creativ, sistematic şi lucrează colaborativ, spune profesoara.

Scratch, folosit de la vârste fragede, pune bazele unei fundaţii solide de cunoştinte şi abilităţi care îi ajută ulterior pe copii să stăpânească limbaje de programare foarte complexe. În anii precedenţi, elevii pregătiţi de profesoara din Zalău au câştigat olimpiadele judeţene de informatică şi s-au calificat la faza naţională a competiţiei.

Informatica în viaţa de zi cu zi

Nu oricine poate participa la clubul de informatică al Klarei. Îi selectează doar pe copiii cu aptitudini de programare, iar ceilalţi elevi trebuie să conceapă un proiect cu care să o convingă că sunt suficient de interesaţi de informatică şi merită să-i pregătească.

FOTO arhiva personală

Klara Bodis profesor Zalau Galati 4

Metodele de predare pe care Klara Bodis le-a implementat sunt întrucâtva neconvenţionale. Odată ce clasa a fost alcătuită, îi lasă mai întâi pe elevi să arate ce pot să facă, pentru ca astfel ea să le poată evalua nivelul la care se află şi să-şi dea seama ce lacune au. „Nu întotdeauna le spun direct că au greşit, ci le explic individual unde nu merge, ca să înţeleagă. Foarte mult îi ajut cu proiectele pe care le facem. Sunt jocuri sau programe pe care le concep singuri, iar apoi vorbesc cu fiecare despre ce ar fi trebuit să facă. Învaţă, de asemenea, şi din ceea ce creează colegii lor.“

Mărturiseşte că principala sa preocupare nu sunt neapărat rezultatele la concursurile la care participă cu elevii, ci să-i înveţe pe copii cum să aplice în viaţa de zi cu zi ceea ce învaţă la cursurile de informatică şi să-şi aprofundeze apoi cunoştinţele dacă doresc să profeseze ca programatori sau informaticieni. „Dorinţa mea este ca elevii să înveţe informatică, aşa cum trebuie şi să testeze ei înşişi faptul că a face programare nu este atât de greu pe cât şi-ar fi imaginat. E nevoie să-ţi formezi gândirea şi să ai răbdare ca să poţi ajunge la nivelul pe care ţi-l doreşti.“

Vă mai recomandăm să citiţi: 

Adolescenta care a reuşit să îmbine fabulos pictura cu informatica. „Simt că dăruiesc o parte din sufletul meu“

Fenomenul educaţional creat de un profesor de informatică în România şi Diaspora

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite