Povestea creatorului de benzi desenate care predă o materie unică în România. Cum a ajuns să lucreze pentru mari firme de animaţie din Statele Unite

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ionuţ Mitrofan (34 de ani) este un artist polivalent: desenator, sculptor, creator de benzi desenate şi personaje animate şi, nu în ultimul rând, profesor de grafică digitală la Şcoala de Arte din Galaţi.

Ionuţ Mitrofan (34 de ani), profesor la Şcoala de Arte din Galaţi, a avut primul contact cu arta pe când avea doar 2 ani. „Am desenul de atunci şi acum. Îmi amintesc că eram mereu în căutare de foi prin casă pentru a le desena. Când am mai crescut, îmi plăcea mult să desenez arhitectura oraşului. Chiar dacă eram mic, memoram destule detalii pentru a le putea desena“, ne mărturiseşte artistul.

Locul său preferat de desenat era sub scaunele din bucătărie, îşi aminteşte amuzat. La 7 ani, lua deja lecţii de grafică şi desen la Şcoala de Arte din Galaţi şi, cum era firesc, a urmat Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin“, înscriindu-se apoi la Universitatea din Iaşi, unde a studiat grafica, una dintre pasiunile sale.

A venit ca profesor la Şcoala de Arte din Galaţi şi de remarcat este că materia pe care o predă nu se mai regăseşte la nicio altă şcoală şi la niciun alt liceu de profil din România, iar ea constă în deprinderea de către elevi a desenului electronic. Nu e deloc un lucru uşor, pentru că alegerea culorilor şi realizarea contururilor este cu totul diferită de modul cum se realizează desenul clasic.

„O parte dintre cursurile pe care le ţin la clasă sunt pe tablete grafice. Este o diferenţă mare între grafica pe care o ştim cu toţii şi cea digitală. În primul rând, e nevoie ca elevii să înveţe foarte bine programul pe calculator, ca să ştie cu ce lucrează. Trecem apoi la ceea ce se numeşte simularea tradiţionalului, dar este cu totul altceva, pentru că în pictura digitală, culorile se combină altfel. Un avantaj al graficii digitale este că îi uşurează mult munca artistului“, ne explică dascălul.

Copiii fac ilustraţie pentru coperţi de cărţi

Copiilor nu le vine deloc greu să înveţe să deseneze digital şi nici cursanţilor mai în vârstă pe care îi are, „veteranul“ fiind un gălăţean trecut de 40 de ani, care doreşte să deprindă tainele acestui gen de grafică modernă. Elevii săi se bucură că Ionuţ le împărtăşeşte şi lor tot ce a descoperit în timpul şcolii şi a colaborărilor pe care le-a avut cu mari firme de producţii cinematografice şi de benzi animate din America.

Copiii au învăţat şi tehnici de peniţă şi tuş, dar fac şi ilustraţie pentru coperţi de cărţi. Chiar dacă au doar 10 sau 12 ani, mulţi dintre elevii săi doresc să se profileze pe grafica digitală după ce îşi vor finaliza studiile, iar pentru asta, artistul îi pregăteşte deja pe editare de imagine.

„Într-o primă fază, o să facem o idee de scenă de film, în care îi voi învăţa să pună texturi, lumini, să compună peisajul şi să facă personajele dinamice, astfel încât tot acel cadru să pară cât mai realist. Toate aceste lucruri îi ajută să înveţe foarte uşor comenzile, iar apoi pot trece foarte uşor la grafică şi la pictură digitală“, ne dă Ionuţ câteva detalii despre tehnica sa de predare la clasă. Îşi încurajează elevii să comunice între ei pentru că aşa îşi pot completa mai bine şi mai uşor cunoştinţele.

A adus sculptura în film

Artistul Ionuţ Mitrofan a fost atras de grafica publicitară, în special de designul de automotive, care înseamnă, de fapt, designul de interior al autovehiculelor şi puţin cel de exterior. Ar fi vrut să studieze şi grafica industrială, dar profesorul său de sculptură de la facultate l-a convins să vină la cursul lui, începând astfel aventura şi în arta lui Brâncuşi. Are un master în artă digitală şi un doctorat în scenografie, pe un subiect unic în lume: crearea unui efect special ce permite vizualizarea de către actorii care joacă în filme a personajelor imaginare, lucru care nu a fost transpus nici acum în realitate, nici măcar în filmele cu bugete de milioane de dolari.

„Domnul Panait, profesorul meu de sculptură din liceu, mi-a dat o viziune despre arta sculpturală cinetică. La orele lui se vorbea foarte mult despre dinamism, despre tot ce e mobil şi a ajuns să mă fascineze, iar apoi m-am gândit că o pot dezvolta în scenografia pentru film. Vedem de multe ori actorii în diverse filme cum interacţionează cu astfel de obiecte, dar ele sunt SGI, adică fictive, în sensul că actorii trebuie să îşi imagineze că sunt acolo. Eu am combinat arta cinetică tradiţională, care înseamnă o sculptură în mişcare, şi am realizat un astfel de obiect pentru filmul «Café Jurnal»“, ne explică Ionuţ.

Artistul a creat pentru film un cub rubic cu numeroase faţete cu portrete din lut, secţionate apoi pe mai multe laturi. Când se învârtea o faţetă, pe cealaltă parte a cubului se crea un alt portret. Cubul a fost filmat, iar graficianul a adăugat apoi efecte speciale generate pe computer.

Colaborări cu mari firme de animaţie din SUA

Universitatea din Iaşi i-a oferit lui Ionuţ un post de preparator pe serigrafie, un procedeu de imprimare pe suprafeţe netede, care constă în aplicarea unui strat de cerneală printr-un şablon cu decupări acoperite cu o sită fină. Dar a refuzat oferta. „Nici acum nu ştiu de ce. M-am urcat în maşină şi am plecat la Galaţi. Decanul facultăţii de arte plastice mi-a înţeles decizia. Am analizat apoi şi am înţeles că doream să mă dezvolt în oraşul meu, chiar dacă aveam alte oportunităţi la Iaşi. Privind acum înapoi, pot spune că nu am luat o decizie greşită“, ni se destăinuie Ionuţ.

Tot răul a fost spre bine, pentru că a demarat la scurt timp mai multe colaborări cu mari firme de animaţie din America, pentru care a creat personaje şi decoruri pentru benzi şi desene animate. Primul proiect a fost cu Microsoft Visual Studio, acesta fiind un fel de Google Maps, dar adaptat, astfel încât să devină un joc interactiv pentru utilizatori. Artistul s-a ocupat timp de doi ani de ceea ce se numeşte în limbaj de specialitate art concept, în traducere însemnând artă conceptuală. Mai exact, a realizat grafica personajelor, obiectelor, fundalurilor şi peisajelor.

A fost cartea de vizită a lui Ionuţ pentru următoarea colaborare, de această dată cu un studio de benzi desenate pentru filme şi jocuri (story line şi story board), tot din Statele Unite. „Story line-ul e ceva asemănător cu benzile desenate, ca un parcurs al acţiunii, iar story board-ul se foloseşte în filme şi este imaginea de ansamblu pe care trebuie să o folosească cameramanul, adică unghiul din care trebuie să filmeze, ce trebuie să surprindă, cum trebuie să fie lumina şi alte astfel de detalii“, ne detaliază graficianul.

Practic, cine se ocupă de story board într-un film este omul de bază în ceea ce priveşte imaginea, iar americanii au avut încredere în artistul din România pentru a se ocupa de acest aspect atât de important în mai multe producţii cinematografice şi jocuri. Unul dintre proiectele sale de viitor este să îi înveţe pe elevii săi de la Şcoala de Arte să filmeze scurtmetraje şi să le editeze profesionist, ca nişte adevăraţi regizori.

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite