Povestea singurului elev din Galaţi care a prins o bursă HMC în Scoţia
0
Iulian Bold, elev la CNVA din Galaţi, este singurul din Galaţi care a ajuns în Scoţia pentru a studia un an de zile pe banii consorţiului de şcoli scoţiene care sprijină acest program (HMC Projects în Central and Eastern Europe – Dollar Academy, Scotland, UK). În mod normal, o bursă înseamnă un an de zile, dar rectorul de la şcoala unde studiază Iulian Bold i-a mai acordat o bursa şi pentru al doilea an.
Iulian Bold a trecut printr-un proces de selectie alături de sute de alţi elevi de clasa a X-a, pe baza unui dosar ce continea un formular de aplicare, eseu personal, foaie matricola clasele I - IX si doua recomandari de la profesori. Dupa prima etapa, au fost selectati 50 de elevi pentru un examen de limba engleza si un interviu la Bucuresti, condus de catre o comisie britanica. La final, au fost selectati cinci români care au fost plasaţi la şcoli diferite din Marea Britanie, cu o bursă de 25.000 de lire acordată de şcoala din UK, prin intermediul programului HMC. Printre ei şi tânărul Iulian Bold, absolvent de clasa a zecea la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri”.
este fascinat de modul in care se studiaza in Scotia si este convins ca Romania mai are mult pana sa ajunga la acest nivel. După doar o lună de studiu în Scoţia, tânărul a ajuns la concluzia că în România sunt sunt studiate multe materii şi degeaba!
„Eu studiez cinci materii la Dollar, pe care le-am ales personal: Administration, Business, Computing, Matematică şi Fizică. Acestea sunt materiile care îmi fac o plăcere deosebită să le studiez şi care ştiu că îmi vor folosi pentru dezvoltarea mea viitoare. În România ce se întampla? În România elevii sunt nevoiţi să studieze cel puţin 15 materii. În ciuda faptului că poate un elev român îşi doreşte să devină doctor şi va alege profilul Ştiinţe ale Naturii, pe lângă materiile de care ar avea nevoie pentru a deveni medic, precum Biologie, Chimie, Fizică, va trebui să studieze şi alte 10 materii. Dacă un elev englez îşi doreşte să devina medic, va alege să studieze Anatomie, Biologie, Chimie, Fizică şi înca o materie la alegere. Acum, cine credeţi ca va fi mai bine pregătit pentru Universitate? Elevul care a studiat un an întreg 5 materii specifice carierei viitoare sau cel care a studiat 15 materii, printre care şi cele necesare? Răspunsul e simplu. În concluzie, este o pierdere de timp, resurse şi energie numărul de materii pe care elevii români sunt obligaţi să îl studieze”, povesteşte Iulian.
L-am întrebat ce crede că ar trebui să facă şcolile din România pentru a călcă măcar pe urmele învăţământului din ţările regatului unit.
„Este posibil să mă înşel sau nu, dar cred că este nevoie de o reformă a învăţământului. Avem nevoie de o mentalitate reîmprospătată, nu de o gândire limitată. Un reprezentant al educaţiei care are şansa să observe un sistem străin de învăţământ precum cel al Marii Britanie şi se întoarce în ţară fără să aducă nicio modificare radicală sistemului nostru, nu îşi merită locul. Un conducător ideal al sistemului educaţional românesc ar trebui să analizeze ceea ce se întâmplă şi peste hotare, să noteze ideile strălucite şi să le implementeze. Învăţământul nostru progresează greoi şi în condiţii deficitare datorită accentului excesiv aruncat asupra problemelor precum salariile mici ale profesorilor sau ale copiatului la Bacalaureat etc. Rar apare pe prima pagină a unei publicaţii succesul unui elev. În plus, învăţământul românesc fluctuează foarte mult. Se implementează anumite măsuri care sunt propuse de dragul a ceva nou sau care poate ar îmbunătăţi sistemul, dar sunt promovate greşit, ca într-un final să creeze confuzie şi critici. Mai mult, rareori sunt consultaţi elevii sau profesorii, cei care în realitate trebuie să suporte consecinţele deciziilor celor de la conducere. În concluzie, este nevoie o schimbare radicală, gândită în detaliu, pregătită meticulos, care să revoluţioneze sistemul educaţional românesc”, ne explică pe larg tânărul elev.
Bursa pe care a obţinut-o este în valoare de 25.000 lire şi acoperă costurile de educaţie, cazare şi masă. Aşadar, Iulian nu este nevoie să cheltuiască sume exagerate. Materialele educaţionale, precum manualele şi alte materiale auxiliare sunt asigurate de colegiu.
„Într-adevăr, nivelul de trai din Marea Britanie nu se compară cu cel din România. Ei plătesc 12.000 de lire, taxa de educaţie, pentru fiecare an de şcoală al copiilor, pe când în România, învăţământul este gratuit. Ceea ce înseamnă că alte resurse le sunt puse la dispoziţie profesorilor din Marea Britanie pentru a ne educa pe noi, faţă de profesorii români care fie plătesc xeroxul din leafa acestora, fie sunt nevoiţi să ceară elevilor anumite sume de bani pentru minimul de materiale necesare studiului”, a mai spus Iulian Bold.
Se încarcă comentariile...
