Povestea uimitoare a submarinului Rechinul: motorul gigantic a fost salvat de la fier vechi şi funcţionează impecabil

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Unul dintre motoarele submarinului Rechinul a fost transformat în muzeu FOTO Valentin Trufaşu
Unul dintre motoarele submarinului Rechinul a fost transformat în muzeu FOTO Valentin Trufaşu

NMS Rechinul a fost un submarin al Marinei Regale Române, utilizat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial şi asamblat la Şantierul Naval Galaţi. Submarinul Rechinul a avut cea mai lungă misiune militară a vreunui submarin românesc (15 iunie – 29 iulie 1944). Un profesor de la Facultatea de Inginerie din Galaţi a preluat unul dintre motoarele submarinului şi l-a transformat într-un muzeu în incinta facultăţii.

Puţini cunosc povestea submarinelor româneşti, care au scris istorie în cel de-al doilea Război Mondial. Unul dintre submersibile, Rechinul, a ajutat la evacuarea armatelor române şi germane din Peninsula Crimea. A sfârşit ca piese de schimb pentru submarinele sovietice, după 23 august 1944.

Submarinul Rechinul a fost finalizat în 1941, având o lungime de 69,8 metri şi o lăţime de 6,6 metri. Deplasamentul submarinului era de 750 de tone în imersiune, fiind propulsat de două motoare diesel şi două motoare electrice, fiecare dezvoltând 600 de cai putere.

submarin 6

Submarinul Rechinul a fost adus la reparaţii, în portul Constanţa FOTO Dan Sambra

Rechinul atingea o viteză de 14 noduri la suprafaţă şi 9 noduri în imersiune, având o autonomie de 7.000 de mile. Submarinul era dotat cu un tun naval şi antiaerian SKC, cu calibrul de 88 mm, un tun antiaerian Oaerlikon, cu calibrul de 20 mm, şi putea lansa 6 torpile TLT (533,4 mm). Povestea Rechinului continuă şi astăzi, la 70 de ani de la ultima misiune. Profesorul Cătălin Fetecău, fostul decan al Facultăţii de Inginerie din Galaţi, a decis să preia unul dintre motoarele submarinului şi să îl transforme într-un muzeu.

submarin 5

Rechinul pleacă în misiune cu un echipaj de 45 de oameni FOTO Dan Sambra

Nu mulţi ştiu că marina românească a luptat în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale şi cu submarine. Acestea au provocat pagube însemnate sovieticelor, estimându-se că din cele 47 de submarine ruseşti prezente în Marea Neagră în cel de-al doilea Război Mondial, 27 au fost scufundate de minele sau atacurile germane sau româneşti. Din cele nouă submarine aflate în dosarea marinei româneşti, opt au luptat în timpul celui de-al doilea Război Mondial, cele mai cunoscute fiind Delfinul, Marsuinul şi Rechinul.

O lucrare de licenţă  a inspirat crearea a două muzee

Submarinele  Rechinul şi Marsuinul, cu mult mai performante decât Delfinul, au fost devenit operaţionale la sfârşitul războiului, în 1944.  Ideea de a transforma unul dintre motoarele submarinului Rechinul în muzeu îi aparţine profesorului Cătălin Fetecău, fostul decan al Facultăţii de Inginerie din Galaţi, după ce a făcut o vizită la Universitatea din Palermo (Italia), unde era în derulare o expoziţie de motoare. Un student care învăţa acolo şi-a ales ca temă de licenţă să restaureze mai multe motoare, care fuseseră abandonate în zona din imediata vecinătate a universităţii.

submarin 1

Motorul MAN al submarinului Rechinul şi profesorul care l-a transformat în muzeu FOTO Valentin Trufaşu

Ulterior, tânărul a decis să refacă toate motoarele pe care le găsise, fiind între timp angajat şi asistent la Universitatea din Palermo, şi i-a venit astfel ideea să creeze un muzeu al motoarelor. ”Ce m-a impresionat foarte mult şi m-a convins să fac aşa ceva şi la noi a fost că într-o zi de sâmbătă, când am fost să vizitez muzeul, erau câteva familii cu copii care vizitau locaţia. Mi s-a părut foarte interesant”, ne-a declarat Cătălin Fetecău.

Perfect funcţional după 70 de ani

Profesorul ştia de motorul submarinului Rechinul şi a decis ca acesta să fie transformat în muzeu, însă nu oricum.  Motorul submarinului trebuia să fie perfect funcţional, pentru ca oricine să testeze cum mergea această bijuterie tehnică, dar şi să recreeze pe cât posibil carcasa submarinului, cu nituri şi sistemul de iluminat interior, pentru a da o notă cât de mai apropiată de realitate. Cătălin Fetecău s-a gândit că un astfel de muzeu va constitui un punct de atracţie pentru studenţii de la Universitatea ”Dunărea de Jos”, dar şi pentru împătimiţii de motoare, iar acest lucru s-a şi întâmplat.

submarin 4

Submarinul Rechinul putea atinge la suprafaţă o viteză de 14 noduri FOTO Dan Sambra

Nu a fost deloc uşor, dar mulţi inimoşi au contribuit pentru ca muzeul să devină ceea ce este astăzi. Şantierul Naval Damen Galaţi a realizat o fotogalerie cu diverse etape din construcţia submarinului şi a suportat costurile realizării machetei submersibilului. Muzeul a primit numele ”Nava Maiestăţii Sale Rechinul”.

submarin 3

Rechinul este încărcat cu torpile FOTO Dan Sambra

Numeroşi studenţi au vizitat până acum muzeul, care impresionează prin similitudinea cu un submarin real din anii 40”. ”Ideea a fost ca acest muzeu să devină un punct de atracţie, chiar şi pentru turişti. Ar fi şi mai bine dacă muzeul ar fi integrat într-un circuit turistic, pentru ca lumea să ştie de existenţa lui, s-ar face şi un program de vizitare”, punctează profesorul Cătălin Fetecău. Cea mai mare realizare este faptul că, la 70 de ani de la construcţia submarinului Rechinul, motorul este funcţional, iar studenţii pot observa cum funcţionează acesta. 

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite