Poveştile „Palatului Plăcerilor“, celebrul loc de desfătare al cremei aristocraţiei din România în perioada interbelică
0
Castelul de la Ghidigeni din judeţul Galaţi a fost proprietatea Chrissovelonilor, celebri bancheri greco-români în perioada interbelică. Moştenitorii încearcă acum să stopeze degradarea bijuteriei arhitectonice.
Originară din insula Chios, familia Chrissoveloni s-a mutat în Galaţi în anul 1848 şi a dezvoltat în oraşul de la Dunăre nenumărate afaceri, căpătând în timp notorietate în întreaga lume. Bancheri aristocraţi, Chrissovelonii au cumpărat de la Dimitrie Mavrocordat, în anul 1879, domeniul de la Ghidigeni.
Aici, Regele Ferdinand şi toată crema societăţii româneşti de la începutul secolului al XX-lea veneau să ia parte la petrecerile organizate în odăile palatului.
În timpul Primului Război Mondial, palatul a fost transformat în spital, iar Sybille Chrissoveloni şi fiicele reginei Maria au lucrat ca voluntare. Tot aici a fost înfiinţată şi Societatea de Ambulanţe Regina Maria.
„Conacul a fost transformat în spital şi a fost numit Principele Mircea, în onoarea ultimului copil al Reginei Maria care, din nefericire, a decedat. Aici venea un doctor din Franţa şi infirmiere erau fiicele Reginei şi bunica mea, dar şi alte persoane care ajutau voluntar. În «Jurnalele de Război» editate de Lucian Boia, Regina Maria descrie foarte frumos acest spital, care de fapt era pe terenurile de tenis”, a spus Jean Chrissoveloni.
Foto: Oana CERNAT
Cunoscut ca „Palatul Plăcerilor”, conacul a fost în timp transformat în gospodărie agricolă de stat şi ulterior a devenit şcoală pentru copiii cu nevoi speciale. Toate aceste modificări şi vandalizările au adus Castelul de la Ghidigeni într-o stare avansată de degradare.
Foto: Oana CERNAT
„Nu avem posibilităţi în acest moment să renovăm castelul de Ghidigeni, dar banii se găsesc întotdeauna dacă găseşti şi proiectul. Ar trebui să găsim pe cineva care poate face aici o casă de bătrâni, un sanatoriu pentru bolnavii de Alzheimer, sau un club de golf cu hotel. Sunt multe idei, problema e cum ajungi de la idee, la proiect. Nu pot estima acum valoarea castelului. Evaluările care se fac pe bunuri de acest gen sunt eronate, deoarece ei au şi costuri de reconstrucţie, nu poţi evalua un bun care nu are o folosinţă economică. Acesta este ceea ce se cheamă un bun negativ, aici trebuie să pui bani. Doar acoperişul ne-a costat peste 100.000 de euro şi după ce-a fost gata, curgea apă în interior şi l-am chemat pe instructor de nenumărate ori să remedieze. Nici burlanele nu au fost făcute cum trebuie şi apa se scurgea pe pereţi şi am fost nevoiţi să plătim pe altcineva. Mi-ar plăcea ca aici să fie un teren de golf, iar castelul să fie un club-house şi un hotel pentru că sunt împătimit de acest joc minunat şi relaxant. Aici avem malul Bârladului şi 400 de hectare de pădure, ar merge făcut ceva pentru turismul internaţional şi autohton. Nu e un proiect uşor de făcut. Deja am discutat cu cineva pentru aripa administrativă să facem un sanatoriu şi cercetare pentru Alzheimer pentru că este problema generaţiei noastre. Statisticile spun că unul din trei va avea această boală dacă nu se găseşte un remediu. Am crezut mult în acel proiect şi urma să fie finanţat din Elveţia”, ne-a povestit Jean Chrissoveloni.
Foto: Oana CERNAT
Pentru a stopa degradarea conacului, 16 studenţi de la Facultatea de Arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti au organizat un atelier în localitatea Ghidigeni.
Foto: Oana CERNAT
„Este un loc foarte frumos, care are un suflu aparte, respiră un aer din alte vremuri şi pe noi ne-a legat foarte mult această experienţă şi vrem să revenim şi să facem mai multe pentru castel. Cel mai mare păcat e că dincolo de faptul că astfel de locuri au fost degradate şi au suferit schimbări în timp, e că nu mai sunt locuite şi nu mai rusuflă o viaţă aici. Principalul câştig pe care l-a avut venirea noastră aici e că timp de patru zile, în odăile acestei case au răsunat din nou voci, paşi şi asta e principala noastră intervenţie aici”, a spus dr. arh. Cosmin Pavel, îndrumător.
Foto: Oana CERNAT
„Rolul nostru a fost să ne îngrijim de locul acesta, să vedem cum poate fi el privit de 16 oameni diferiţi şi cum aceste priviri pot fi materializate în desene, instalaţii şi diverse lucruri. Mai departe, lucrurile trebuie să devina ceva mai serioase şi să înceapă un proiect de restaurare, să vedem ce scenarii de utilizare ulterioară s-ar putea găsi. Poţi restaura o clădire, dar dacă rămâne nefolosită, e doar o cochilie goală”, a precizat dr. arh. Cristina Constantin, îndrumător.
Iniţiativa îi aparţine Irinei Gudană, studentă în cadrul Facultăţii de Arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti. Tânăra s-a născut în localitatea Ghidigeni şi îşi doreşte ca frumosul conac să fie restaurat.
„Ideea a venit acum ceva timp, când am mai fost la un conac cu o poveste asemănătoare şi am înţeles o schemă nouă de lucru şi apoi educaţia mea de arhitectură a avansat. Mama a scris monografia satului şi în urma cercetării ei eu am aflat mai multe despre Ghidigeni şi despre conac şi familia Chrissoveloni şi cumva, lucrurile astea au format un puzzle productiv. Am reuşit să configurăm un workshop cu 16 participanţi, colaboratori şi profesori. Ce mă bucură e că există interes pentru arhitectura reşedinţelor nobiliare extraurbane şi că într-o zonă care nu are neaparat un caracter turistic, palatul reprezintă o atracţie. Eu sper că nu ne vom opri aici, ne dorim să revitalizăm conacul şi întregul domeniu într-o manieră inteligentă”, a spus Irina Gudană.
Foto: Oana CERNAT
Emoţionată, Sibile Chrissoveloni s-a plimbat prin castel alături de sora sa, Elena şi de fratele său, Jean. Pasionaţi de istorie, aceştia le-au povestit studenţilor momente fascinante din trecutul familiei Chrissoveloni.
„Sunt foarte mişcată de ce au făcut copiii, le mulţumesc tuturor din suflet. Au inspiraţie şi entuziasm, ceea ce noi, din nefericire, avem mai puţin.”
„În 1944 am fost botezată împreună cu fratele meu de preotul Plătică. Dânsul a făcut zece ani de canal pentru că era preotul lui tata. Când l-am întâlnit mi-a povestit despre prietenia pe care o avea cu tata şi prin el mi-am dat seama că eu nu am mai venit la Ghidigeni după botez. Tata a mai venit o singură dată după 1944, când era aici ataşatul militar englez, era prietenul de la Oxford al tatălui meu. Îi era frică, intrase trupele ruseşti în Moldova şi s-au întâmplat lucruri teribile şi nu a mai vrut să vină aici, a preferat să stea la Bucureşti. Până la urmă tot l-au arestat, tot l-au trimis la puşcărie, tot l-au acuzat că a fost spion englez”, a spus emoţionată Sibile Chrissoveloni.
Foto: Oana CERNAT
„În 1960 am reuşit să ieşim din România şi tata a murit zece ani mai târziu, când avea 62 de ani. Regimul comunist este cel mai oribil regim din lumea asta. Am citit dosarul de la Securitate al tatei şi mi-a venit rău. Numai minciuni erau scrise acolo. Oriunde se ducea tata, ei îl supravegheau, erau mereu câte trei indivizi după el. Tata juca rugby cu unul dintre cei mai buni prieteni ai săi. Au fost împreună cu echipa de rugby a României în Germania, la Jocurile Olimpice, pe vremea lui Hitler. Trebuie să vă spun o poveste foarte amuzantă. În '90, când s-a eliberat România, tata avea un securist care îl supraveghea. Se terminase Revoluţia de mai bine de şase luni, aşa că tata s-a întors spre el şi l-a întrebat de ce îl mai urmăreşte, şi i s-a răspuns că el nu a fost anunţat să se oprească. Palatul acesta de la Ghidigeni era extraordinar, mi-a spus mama că aveau aici 40 de dormitoare, 40 de băi. Era o minune de castel şi uite ce au făcut din el. Au luat tot şi au distrus tot. În anii '90 când am venit în România, erau aceleaşi drumuri de dinainte de război. Nu fuseseră deloc reparate. La 18 ani am plecat din România. Cele mai frumoase amintiri de aici le am cu prietenii mei. Eram la şcoală, cu toţii aveam părinţii în puşcării. Acele amintiri ne vor rămâne mereu. Oricum, ne vedem des la Paris. În anii '60 noi am fost prima familie care a putut să plece din ţară. Timp de doi ani de zile, Ministrul de Afaceri Externe a cerut Guvernului României să ne lase să plecăm. Până la urmă am reuşit şi după nouă ore de zbor am ajuns în Grecia”, ne-a mărturisit Sibile Chrissoveloni.
Foto: Oana CERNAT
Reprezentanţii Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi s-au bucurat pentru ideea acestui workshop. Un asemenea eveniment, pe lângă conţinutul educativ-instructiv, poate avea beneficii atât asupra acestui monument, cât şi asupra celorlalte care se află într-o stare avansată de degradare şi care ascund poveşti frumoase despre cei care au locuit în ele.
Foto: Oana CERNAT
„Ne dorim să vedem revitalizat acest monument. Numeroase personalităţi ale României au fost aici în perioada 1917 - 1940 şi de aceea monumetul trebuie marcat pe harta turistică a judeţului Galaţi. Vorbim des cu membrii familiei Chrissoveloni şi încercăm să găsim soluţii de finanţare pentru că nu este uşor ca un asemenea domeniu să nu fie revitalizat”, a declarat Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene de Cultură Galaţi.
În 1848, familia Chrissoveloni a deschis la Galaţi prima bancă din România, ulterior fiind inaugurate sucursale în Bucureşti şi în alte oraşe importante din ţară. Genii financiare, cu viziuni în domeniul afacerilor, Chrissovelonii aveau la începutul anilor 1900 bunuri evaluate la 100 de milioane de lei. Familia de bancheri era apropiată de familia regală şi de personalităţi precum Marcel Proust şi Chaplin.
Se încarcă comentariile...
