Galaţi

articolul anterior articolul urmator

Profesoara care a creat Twitter-ul României. A dezvoltat mai multe aplicaţii ce au la bază tehnologia blockchain

0
23 Jan 2022 19:38:03
Autor: Valentin Trufasu
Carmen Holotescu, decan al Facultăţii de Inginerie a Universităţii „Ioan Slavici“ din Timişoara FOTO arhiva personală
Carmen Holotescu, decan al Facultăţii de Inginerie a Universităţii „Ioan Slavici“ din Timişoara FOTO arhiva personală

Cu mai bine de zece ani înaintea pandemiei şi a problemei orelor online, o profesoară din Timişoara şi echipa ei au lansat cirip.ro, o platformă asemănătoare cu Twitter, dar care oferă facilităţi destinate domeniului educaţional.

Carmen Holotescu, decan al Facultăţii de Inginerie a Universităţii „Ioan Slavici“ din Timişoara şi directoare a Centrului de Educaţie Deschisă şi Blockchain, este unul dintre profesorii care creează şi aplică în România tehnologii inovative. 

„Mă ocup de tot ceea ce înseamnă eLearning, educaţie deschisă, tehnologii noi, emergente în educaţie, de mai bine de 20 de ani“, îşi prezintă profesoara, în câteva cuvinte, munca inovatoare.

Instructor online la o universitate americană

La începutul carierei didactice, în urmă cu 20 de ani, profesoara a ales să se specializeze într-o profesie complet necunoscută în România: instructor online. Timp de 12 ani a predat cursuri în acest format, la Universitatea din Maryland, SUA: „În 2001, pornind de la familiarizarea cu eLearning de la University of Maryland University College şi începând cercetarea în acest domeniu, am creat singură un mediu de învăţare online, pe care l-am scris în limbajul de programare PERL, care avea la acea vreme un număr mult mai mare de utilizatori decât PHP, un limbaj devenit ulterior mult mai popular“, explică aceasta.

Mediul de învăţare online amintit l-a folosit apoi în România, derulând cursuri la Politehnica din Timişoara, dar şi cursuri online pentru firme şi workshopuri internaţionale. În paralel a creat o întreagă serie de tehnologii noi şi a efectuat studii în legătură cu fiecare dintre acestea. „Am trecut prin tot ceea ce înseamnă bloguri şi microbloguri. Cumva, am fost o deschizătoare de drumuri. De pildă, în 2003-2004, am derulat proiecte Tempus, prin care profesorii din şcolile din Timiş şi judeţele din jur au fost instruiţi să folosească aceste instrumente online în predare şi în consilierea elevilor“, spune Carmen Holotescu.

Educaţia în online

În 2004 a venit cu un alt proiect foarte interesant, care se numea „eLearning pentru manageri“, iar în 2007 a lucrat ca expert la proiectul „Economia bazată pe cunoaştere“, finanţat de Banca Mondială şi de Guvernul României. Atunci a facilitat cursuri online pentru profesori din 17 şcoli din mediul rural, care au învăţat despre resursele educaţionale deschise şi licenţe deschise, tehnologii web2.0, platforme online de colaborare şi cum să le folosească cu elevii şi colegii. În acelaşi an, scria un raport de recomandări pentru Ministerul Educaţiei, astfel încât platformele de colaborare şi resursele deschise să înceapă să fie folosite şi în sistemul educaţional din România, iar cursurile online să fie recunoscute pentru pregătirea flexibilă şi continuă a profesorilor. Carmen Holotescu foloseşte de 20 de ani modul de predare online şi cel blended cu studenţii săi, ce presupune o îmbinare între materialele cursurilor şi interacţiunile de pe forumurile de discuţii, dar şi de pe reţele sociale, precum şi alternarea între prezenţa fizică şi cea online.  

Carmen Holotescu alături de studenţii săi FOTO arhivă personală

La cursurile sale invită specialişti din diverse domenii, atât din ţară, cât şi din străinătate, însă personajul principal este studentul: „Devin coautori ai cursurilor, creează împreună resurse educaţionale deschise, dar se şi informează din asemenea resurse. Învaţă să caute şi să valideze resurse de calitate“, punctează profesoara. Studenţii săi lucrează în cadrul cursurilor şi la câte un proiect de grup, cu o temă ce poate fi aleasă chiar de ei şi pentru care se informează participând la cursuri online masive deschise. Devin astfel parte din comunităţi internaţionale de învăţare prin platformele online pe care lucrează. „Un element important al cursurilor mele este să înveţi cum să înveţi continuu şi profesionist. În lumea complexă de astăzi, a înţelege este un act de creaţie“, spune profesoara.

Platformă online cu facilităţi noi faţă de Twitter

În 2008, împreună cu echipa de la firma sa, a dezvoltat o platformă de microblogging, numită cirip.ro, pe care a folosit-o mulţi ani în cursurile pe care le predă, dar şi în diversele proiecte în care a fost implicată. Este o platformă asemănătoare celei cunoscute astăzi sub numele de Twitter, dar cu facilităţi inovatoare ce nu apăreau pe cunoscuta platformă de socializare, lansată în 2006. „Când am inaugurat-o, avea 200.000 de utilizatori, atât din ţară, cât şi din străinătate. Este asemănătoare cu Twitterul, dar integrează şi o serie de elemente multimedia de pe diferite reţele sociale. Rolul educaţional al aceste platforme era să te şi conecteze cu diferite reţele sociale şi să înveţi să le foloseşti cât mai bine pentru propria ta dezvoltare şi pentru colaborarea cu ceilalţi“, îşi descrie inovaţia Carmen Holotescu.

Platforma de microblogging avea secţiuni unde se derulau şi cursuri, deci cei care o foloseau puteau lucra în grup, o facilitate pe care puţine platforme similare o au şi în prezent. Cirip.ro a fost şi subiectul tezei sale de doctorat şi a marcat la debutul său şi o premieră internaţională. Carmen Holotescu a susţinut primul curs pe o platformă de microblogging în primăvara lui 2008, ce a pus ulterior bazele unor tehnici pentru dezvoltarea mediului de învăţare pe o astfel de structură online.

Blockchain, metodă de autentificare a diplomelor

În anul universitar 2017-2018, Carmen Holotescu a derulat primul curs academic despre dezvoltarea aplicaţiilor pe blockchain din România la Universitatea „Ioan Slavici“ din Timişoara. Mai târziu, în 2020, la Universitatea de Vest, a fost unul dintre iniţiatorii unui program postuniversitar de trei luni: Antreprenoriat în blockchain. Tehnologia blockchain se mai numeşte şi tehnologia încrederii: „Are impact şi aplicaţii în foarte multe domenii, precum educaţie şi cercetare, şi este considerată tehnologia care este liantul pentru celelalte tehnologii emergente, cum sunt inteligenţa artificială şi robotica“, explică profesoara.

FOTO arhiva personală

În 2017 a implementat un sistem de certificare a diplomelor pe Ethereum (platformă bazată pe blockchain), folosit pentru a elibera diplome şi certificate celor care au participat la diferite cursuri sau conferinţe. Trei ani mai târziu, unul dintre fiii săi, Victor, doctorand în blockchain, a creat o variantă îmbunătăţită a acestei aplicaţii, iar prin intermediul ei au fost emise certificate pentru toţi elevii care au obţinut nota 10 la examenele de Bacalaureat şi de Evaluare Naţională din Bucureşti, în cadrul unui proiect INACO (Iniţiativa pentru Competitivitate).

Extinderea la nivel naţional

În prezent, prof. Holotescu lucrează la un proiect cu finanţare europeană, „EBSI4RO: Connecting Romania through Blockchain“, parteneri fiind Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI) şi Universitatea Politehnica din Timişoara, care va permite ca diplomele universitare să fie emise pe infrastructura europeană de blockchain şi care va fi integrat cu Registrul Matricol Unic şi microcredenţialele. „România va fi astfel printre primele state membre ale UE care vor avea un astfel de sistem, garantând veridicitatea diplomelor de terminare a studiilor, dar şi recunoaşterea finalizării cursurilor de scurtă durată sau a modulelor derulate în format blended, facilitând astfel interoperabilitatea, mobilitatea, flexibilitatea parcursului educaţional şi angajarea“, detaliază dascălul cu ce vine nou acest sistem.

În momentul de faţă sunt emise primele diplome universitare pe infrastructura amintită, iar Carmen Holotescu îşi doreşte ca sistemul de certificare să fie extins acum la nivel naţional. „În cei peste 30 de ani la catedră am încercat mereu să fiu cu un pas în faţă, să aduc şi în şcoala românească ceea ce este mai nou pe alte meridiane, legat de noi tehnologii şi de educaţie deschisă. Am fost pe undeva şi un curator al proiectelor româneşti, le-am promovat şi le-am adus în atenţia tuturor, am venit cu propuneri de noi politici educaţionale“, spune profesoara.

Vă mai recomandăm să citiţi şi:

Regulile de aur de la o şcoală rurală de senzaţie. „Nu există un profesor mai bun decât un copil care îi predă altui copil“

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările