România intră într-un uriaş scandal internaţional după eşecul proiectului tunelului pe sub Dunăre de la Galaţi

Dunărea FOTO Arhiva Adevărul

Concernul internaţional, format din firme din SUA, Franţa şi Grecia, care a câştigat licitaţia pentru studiul geotehnic al proiectului a dat în judecată Primăria Galaţi şi cere respectarea contractului de 3,9 milioane de euro. Până acum, municipalitatea a refuzat orice plăţi contractuale, argumentând că există probleme juridice grave în decontarea cheltuielilor.

Contractat în 2015, de către fostul primar Marius Stan, studiul geotehnic şi de fezabilitate, în valoare de circa 3,9 milioane de euro, pentru realizarea unui tunel pe sub Dunăre, care să lege malul gălăţean de cel tulcean, a fost suspendat unilateral, în 2017, de noua conducere a Primăriei Galaţi.

Măsura a fost luată după ce s-au constatat o serie de probleme de ordin juridic şi administrativ în derularea parteneriatului încheiat sub numărul 127920 din 26 noiembrie 2015, conform procedurii legale, în urma unei licitaţii electronice prin SEAP. 

După ce, pe 23 iunie 2016, a fost încheiată etapa 1 a contractului, în cadrul căreia s-au făcut foraje şi studii geologice, noul primar (Ionuţ Pucheanu - PSD) a refuzat să plătească suma de 2.339.000 de lei aferentă prestaţiilor, motivând că s-au făcut foraje şi pe malul tulcean al Dunării, iar legea îi interzice să plătească lucrări efectuate în afara Galaţiului.

„Primăria nu a plătit absolut nimic până în momentul de faţă, iar Louis Berger nu a mai făcut nicio altă lucrare în acest sens. Tot avem discuţii vizavi de oportunitatea continuării acestui proiect, asta şi pentru că eu nu voi accepta să plătim nicio sumă de bani atât timp cât lucrările sunt făcute într-o altă unitate administrativ-teritorială decât Galaţi. Nu avem nici un temei legal de a plăti forajele care au fost făcute la Tulcea”, declara, în primăvara lui 2017, primarul Pucheanu.

Acesta a mai precizat şi că rundele de negocieri legate de execuţia contractului nu au dus la o concluzie unanim acceptată. „Dumnealor nu pot veni cu un argument legal solid, care să stea în picioare, în afară de a ne spune că avem contract. Nu e de ajuns. În cel mai rău caz, vom ajunge să ne judecăm. Acordul de voinţă între două părţi, Consiliul Municipal şi o entitate privată, nu poate exceda cadrul legal naţional“, a declarat primarul Galaţiului.

S-a ajuns în instanţă

După o perioadă de oarecare acalmie, în care se credea că proiectul a fost deja abandonat, în ultimele zile ale anului 2017 a apărut şi surpriza, sub forma unui scandal juridic cu ramificaţii internaţionale: firmele care au câştigat licitaţia - şi sunt nume mari, precum: Louis Berger SAS Franţa, The Louis Berger Group INC (SUA), Ernst & Young SRL Bucureşti şi  Ernst & Young Societe Anonyme for the Provision of Advisory Services (Grecia) – au dat în judecată municipalitatea şi cer execuţia contractului aşa cum a fost încheiat, plus plata de daune.

Mai mult, acestea argumentează că situaţia este unică în privinţa contractelor internaţionale şi că ar putea atrage sancţiuni internaţionale împotriva României.

Plângerea a fost depusă la Tribunalul Galaţi (Secţia Contecios Administrativ) în ultimele zile ale anului trecut, pe 28 decembrie 2017 (dosar nr. 5125/121/2017), aşa că deocamdată nu s-a dat niciun termen de judecată şi nu a fost comunicată şi municipalităţii.

Acest lucru ne-a fost confirmat şi de Primăria Galaţi, instituţie care a aflat despre litigiul juridic de la reporterii „Adevărul”. Biroul de presă al primăriei ne-a informat că nu se pot da deocamdată niciun fel de detalii, câtă vreme instituţia nu a primit de la instanţă niciun fel de document legat de pretenţiile financiare ale concernului internaţional care a declanşat litigiul juridic.

Guvernul nu susţine proiectul tunelului

Procedurile pentru realizarea tunelului pe sub Dunăre au fost declanşate în baza hotărârii Consiliului Local Galaţi nr. 238/2013, prin care tunelul a fost înscris în lista proiectelor strategice 2014-2020, iar ulterior a fost comandat studiul de prefezabilitate, realizat de firma elveţiană Basler &Hofmann AG.

Lungimea tunelului urma să fie de 2,06 km, din care 1,56 km galeria propriu-zisă, săpată cu utilaje speciale, iar 0,5 km s-ar realiza prin săpătură deschisă. Lungimea totală a şoselei ce lega lege malul gălăţean de cel tulcean era de 8,96 km. Tunelul urma să aibă două benzi de circulaţie şi o bandă de urgenţă. La fiecare 500 de metri erau prevăzute ieşiri de urgenţă către galeriile de salvare. Tunelul urma să coste 229.355.000 euro fără TVA.

Proiectul nu a fost niciodată acceptat de Guvern, care a decis să realizeze pentru traversarea Dunării un pod la Brăila (proiect aflat în faza de proiectare, licitaţia de desemnare a proiectantului şi contructorului fiind deja finalizată). În aceste condiţii, tunelul de la Galaţi nu s-ar putea face decât cu o finanţare privată sau de la bugetul local.