Regulile de aur de la o şcoală rurală de senzaţie. „Nu există un profesor mai bun decât un copil care îi predă altui copil“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Gratiela Petcu FOTO proiectulmerito.ro
Gratiela Petcu FOTO proiectulmerito.ro

Şcoala Gimnazială din Verneşti, Buzău, sub conducerea directoarei Laura Graţiela Petcu, şi-a adaptat metodele de predare cerinţelor moderne: evaluarea se face diferenţiat şi personalizat, profesorii colaborează cu elevii şi între ei pentru a ameliora predarea şi copiii le dau feedback profesorilor.

Cu o carieră de 23 de ani de profesoară de geografie, Laura Graţiela Petcu (45 de ani) este directoarea Şcolii Gimnaziale „Nicolae Ioan Jilinschi“, din comuna Verneşti, judeţul Buzău, de 11 ani. 

Anul acesta a fost premiată de proiectul Merito pentru munca extraordinară pe care a depus-o şi pentru schimbările benefice şi eficiente pe care le-a implementat de-a lungul anilor. Merito este un proiect susţinut de antreprenorii reuniţi în Romanian Business Leaders, prin care le sunt recunoscute public şi material meritele acelor profesori şi directori de şcoală valoroşi din România.

Colaborarea dintre premianţii Merito şi antreprenori are ca scop perpetuarea acestor bune practici în sistemul de învăţământ. Directoarea din Verneşti a reuşit să implementeze în şcoala pe care o conduce o educaţie nonformală şi personalizată, care i-a fascinat pe elevi şi i-a determinat pe profesori să se cunoască mai bine şi să-şi extindă orizonturile pedagogice.

„Locurile îşi aleg oamenii“

Laura Graţiela Petcu a fost inspirată să devină profesoară de mama ei, care a fost învăţătoare. „De la vârsta de 3 ani, am făcut naveta, cu mama mea, pentru a merge la grădiniţa din satul unde era învăţătoare. Mai târziu, am continuat şcoala aici, la Verneşti, unde m-am întors după terminarea facultăţii. Tot în şcoala asta am făcut şi primele mele ore de practică pedagogică. Teoria mea este că locurile îşi aleg oamenii, iar apoi oamenii îşi dau seama că aparţin locurilor respective“, povesteşte directoara.

După mai bine de un deceniu de directorat, s-a remarcat prin cele şase principii pe care toţi profesorii din şcoala pe care o conduce le aplică la clasă. Primul principiu se referă la faptul că fiecare profesor trebuie să intre la clasă cu o lecţie foarte bine pusă la punct.

FOTO arhiva personală

gratiela petcu director MERITO Galati 4

„Profesorul trebuie să ştie cum vrea să ajute copiii, ce trebuie să înţeleagă din titlul orei, care sunt obiectivele pe care şi le propune. Majoritatea profesorilor, în special cei care au mai multă experienţă, sunt tentaţi să creadă că pot intra oricum la clasă. Copiii de astăzi sunt mult mai creativi, au nevoie pe moment de mult mai mult şi de ceva interesant şi, de asemenea, să fie implicaţi în ceea ce se predă la clasă“, explică profesoara.

Elevii au libertatea de a-şi alege forma de evaluare

O altă cerinţă pe care o consideră esenţială în educaţie este diferenţierea elevilor. În şcoala din Verneşti, ca în orice unitate de învăţământ, sunt elevi olimpici, dar şi copii care abia reuşesc să îşi scrie numele. Pornind de la această realitate, Laura Graţiela Petcu s-a gândit să diferenţieze modul de lucru cu elevii, materia pe care o învaţă şi chiar modul în care aceştia sunt evaluaţi.

„Sunt copii care se exprimă mai mult prin desene, iar eu sunt profesor de geografie. De pildă, eu am lăsat, la un capitol, ca evaluarea finală să se facă în funcţie de cum îşi doreşte copilul. Unii au scris un eseu, alţii au prezentat viaţa unui extraterestru sau au făcut portretul unei planete, alţii au scris o poezie despre Univers. Impactul a fost foarte puternic. Asta înseamnă, de fapt, să diferenţiem. Unii sunt buni la matematică, alţii – la limba română. Îi ajuţi să înveţe ce vrei tu să înveţe şi să prezinte asta în modul în care se simt cel mai confortabil, iar rezultatele sunt deosebite.“

FOTO arhiva personală

gratiela petcu director MERITO Galati 6

Al treilea principiu este ca elevii să se obişnuiască să dea şi să primească feedback. A ales această formulă de evaluare reciprocă după ce a observat că nici elevii şi nici profesorii nu stau deloc bine la acest capitol. Dacă un copil critică prestaţia unui profesor, acesta îl consideră, de cele mai multe ori, şmecher ori impertinent, explică profesoara. Important este ca aprecierea să vină exact în momentul în care elevul a greşit sau nu a fost interesat de ce se preda la clasă, dar în egală măsură să fie şi utilă pentru acesta, continuă Laura Graţiela Petcu.

Proiectele transdisciplinare, o bucurie pentru elevi

Laura Graţiela Petcu spune că este foarte important ca învăţarea să se facă într-un mod autentic, prin proiecte. „Degeaba avem o groază de activităţi, dacă ce fac la şcoală nu ştiu să ducă mai departe, în viaţa lor cotidiană. Am observat asta când se dau evaluările naţionale la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a. Copii foarte buni nu reuşeau să transpună ce au învăţat la clasă în rezolvarea unor probleme simple de la evaluare: cum să pui gresie pe o suprafaţă de un metru pătrat şi de câte plăcuţe de gresie de anumite dimensiuni ai nevoie. Programa nu ne permite să jonglăm foarte mult, dar putem face nişte activităţi extracurriculare de tipul proiectelor transdisciplinare. Este o temă mare, pe care o ducem pe mai multe direcţii. Am abordat această problemă cu ceilalţi colegi ai mei – cu profesorii de chimie, de fizică, cu cel de biologie, cu cel de limba română şi cu cel de istorie. Rezultatele sunt vizibile. Concluzia este că toţi copiii sunt dornici să facă şi să afle mai multe. Nu sunt de acord cu profesorii care spun că elevii nu sunt interesaţi de nimic. Înseamnă că nu au reuşit să le capteze atenţia.“

Comunicarea este cheia îmbunătăţirii predării

Pentru directoarea din Verneşti, cea mai importantă calitate a unei persoane este inteligenţa emoţională. Poţi să fii un profesor grozav, dacă nu reuşeşti să faci lecţiile interesante, chiar captivante, pentru elevi, toate cunoştinţele pe care le ai nu îţi vor folosi la nimic, explică femeia. Dascălul trebuie să fie asemeni unui actor, care se remarcă prin jocul scenic, dar care şi transmite informaţii şi emoţii importante. În acest fel, şi copiii vor înţelege ce li se predă, dar se vor dezvolta şi emoţional.

Cel din urmă principiu de educaţie vizează colaborarea dintre profesori: aceştia trebuie să discute şi să descopere ce metode merg bine şi se pliază pe profilul elevilor şi ce ar trebui schimbat la clasă şi în şcoală. De când toţi aplică această directivă, aproape niciun profesor de la şcoala din Verneşti nu a mai plecat la o altă unitate de învăţământ.

„Ne-am propus ca măcar o dată pe săptămână să vorbim despre ce ne-a mers nouă bine la clasă şi ce nu a funcţionat. Astfel, şi colegul meu care predă o altă materie poate învăţa ce a mers la mine, pentru că, în fond, lucrăm cu acelaşi material, ca să spun aşa: cu copiii noştri“, descrie profesoara metoda simplă, dar extrem de eficientă prin care dascălii îşi îmbunătăţesc constant metodele de predare. Elevii îi evaluează zilnic pe profesori

FOTO arhiva personală

gratiela petcu director MERITO Galati 3

Directoarea a considerat important să aibă în vedere şi impresiile elevilor cu privire la dascălii lor. Aşadar, a introdus calificativele pe care copiii le dau profesorilor, la finalul fiecărei ore, prin intermediul unor cartonaşe. Dacă elevul lasă un cartonaş verde înseamnă că lecţia i-a plăcut, dacă este un cartonaş galben, atunci au fost părţi pozitive şi părţi negative la oră, iar în cazul în care cartonaşul este roşu, modul de predare al profesorului lasă de dorit. Procesul de vot este anonim, astfel încât niciodată să nu se ştie cine şi cum a votat. În felul acesta copiii învaţă să fie mereu sinceri, fără să se teamă că vor fi sancţionaţi pentru opinia lor.

Directoarea dezvăluie că s-a inspirat de la o şcoală privată, unde copiii foloseau un semafor şi aprindeau culorile în funcţie de cum apreciau ora profesorului respectiv, şi a adaptat-o la şcoala pe care o conduce. „În timpul orei, dacă elevii au primit o sarcină individuală, copiii care au terminat primii ridică cartonaşul verde, cei care mai au de lucrat îl ridică pe cel galben, iar cei care nu ştiu să rezolve îl ridică pe cel roşu. După ce arunc o privire la cei care au terminat, îi rog pe cei care au ridicat cartonaşul verde să meargă să îi ajute pe cei care sunt cu roşu. Nu există un profesor mai bun decât un copil care îi predă altui copil“, spune Laura Graţiela Petcu.

Educaţia ecologică, din manual în viaţa cotidiană

Directoarea a reuşit, de-a lungul anilor, să-i implice pe profesorii Şcolii Generale din Verneşti în tot soiul de activităţi, unele propuse de aceasta, iar altele – de colegii săi de catedră. În prezent, profesorii coordonează o revistă a şcolii, corul şi un jurnal care este publicat pe YouTube. De asemenea, sunt organizate o ceainărie literară şi serbări anuale ale şcolii, unde sunt implicaţi toţi oamenii din comună. Copiii au grijă de o seră pentru legume şi condimente şi sunt iniţiaţi în ecologie prin vizita la centrele de reciclare din zonă.

Timp de şapte ani, şcoala din Verneşti a participat la un concurs naţional de proiecte de mediu, organizat la Muncelu, judeţul Iaşi. Proiectele realizate de copii au fost mereu extrem de interesante şi de utile, povesteşte directoarea şcolii.

„Copiii identifică în mediul lor geografic apropiat o problemă de mediu. Unul dintre subiectele abordate mai des este cel al nivelului de zgomot. Elevii au înregistrat nivelul de zgomot din diferite zone ale localităţii noastre şi au urmărit cum au crescut plantele timp de un întreg sezon pe DN10 (n.r. – Buzău-Braşov) şi cum cresc într-o zonă de pădure, unde este multă linişte. Au analizat şi zgomotul din sala de clasă când se predă, au observat care este nivelul de zgomot în sala de informatică şi ce se întâmplă în pauze. Au contabilizat toate aceste lucruri pe parcursul unui an, le-au prezentat colegilor lor şi au venit şi cu câteva măsuri de reducere a zgomotului. De pildă, au plantat perdele de salcâmi pe marginea drumurilor, acolo unde ni s-a permis de către Ocolul Silvic.“

FOTO arhiva personală

gratiela petcu director MERITO Galati 5

Efectul acestor gesturi s-a văzut imediat: părinţii le-au cumpărat sonometre şi micuţii s-au corectat, în special în pauze, când se făcea multă gălăgie în clasă şi pe coridoare. Copiii din Verneşti nu s-au oprit aici. Au catagrafiat apoi toate fântânile din comună şi au analizat calitatea apei, mai mult empiric, desigur, ajungând la concluzia că aceasta este potabilă, deşi majoritatea caselor au toaleta încă în curte.

Lecţia despre reciclare

Laura Graţiela Petcu crede că sunt în continuare multe lucruri de făcut la şcoală şi aşteaptă cu nerăbare fiecare zi pentru a vedea ce nouă provocare o aşteaptă. Una dintre ele este deja explorată: în curtea şcolii a fost adus un container EuRec, prin care copiii să înveţe să colecteze deşeuri. Proiectul finanţat cu fonduri norvegiene le permite să înveţe să recicleze selectiv, iar banii astfel obţinuţi se vor întoarce tot la ei, urmând să fie folosiţi pentru dotarea claselor în care învaţă. „E necesar ca fiecare copil să-şi descopere propriile atuuri. Noi nu ne dorim ca elevii să fie cei mai buni la matematică, ci să iasă în cea mai bună formă posibilă din şcoală, în funcţie de capacităţile fiecăruia.“

Cazul muzeului în aer liber

Interesele elevilor s-au extins şi asupra patrimoniului cultural local. Pe teritoriul comunei Verneşti există o aşezare de tip dava: Cetăţuia de la Cârlomăneşti, unde s-a descoperit un tezaur din monede din argint. Copiilor li s-a părut o idee bună să se facă aici un muzeu în aer liber. Au studiat, cu ajutorul profesorilor, inclusiv impactul pe care l-ar avea asupra obiectivului faptul că ar fi vizitat constant.

FOTO proiectulmerito.ro

gratiela petcu director MERITO Galati 1

Folosind matricea Leopold (n.r. – care cuantifică impactul asupra mediului), au ajuns la concluzia că atât mediul, cât şi situl arheologic s-ar degrada serios dacă proiectul ar fi implementat. „Cred că au contribuit şi copiii prin ceea ce au făcut în a sista proiectul Consiliului Judeţean de a face un muzeu în aer liber acolo. Ulterior, s-au găsit şi noi artefacte în acel sit“, povesteşte profesoara Laura Graţiela Petcu.

Vă mai recomandăm să citiţi şi:

Profesoara care refuză meditaţiile private şi pregăteşte la clasă mediciniştii încă din primul an de liceu. „Fac experimente povestite, pentru că nu avem materiale“

Profesorul de ştiinţe socio-umane care schimbă România în bine. „Fără să creezi plus valoare, nu poţi produce o creştere socială“

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite