Scandalul nesfârşit al tunelului pe sub Dunăre de la Galaţi. De ce au ajuns să se lupte în instanţă primăria şi proiectanţii

Deocamdată, bacurile fac legea pe Dunăre, după ce atât podul, cât şi tunelul au intrat în impas FOTO C.C.

Magistraţii vor trebuie să decidă dacă sunt justificate pretenţiile financiare ale concernului internaţional care a câştigat licitaţia pentru etapa 1 a proiectului, estimată la 3,9 milioane de euro. În acest sens, se va face o expertiză tehnică a lucrărilor pe care firmele din grupul Louis Berger şi Ernst & Young pretind că le-au făcut deja.

Procesul dintre Primăria Galaţi şi concernul internaţional care a obţinut contractul pentru expertiza geotehnică, proiectarea şi construirea tunelului pe sub Dunăre a intrat în faza în care experţii desemnaţi de Justiţie trebuie să stabilească dacă se justifică pretenţiile financiare formulate de asocierea dintre Louis Berger SAS, The Louis Berger Group Inc, Ernst & Young SRL şi Ernst & Young Societe Anonyme for the Provision of Advisory Services şi SC Ţuca Zbârcea & Asociaţii.

Procesul a fost declanşat pe 28 decembrie 2017, atunci când avocaţii amintitei asocieri au cerut Tribunalului Galaţi (Secţia Contencios Administrativ - dosar nr. 5125/121/2017) să oblige municipalitatea să achite o prestaţie de 2,3 milioane de lei, aferentă studiului geotehnic, mai exact pntru o serie de foraje făcute pe malurile Dunării pentru a se stabili unde s-ar putea amplasa tunelul.

Lucrările au fost făcute în baza unui contract în valoare totală de 3,9 milioane de euro, încheiat legal în timpul mandatului fostului primar (Marius Stan – UNPR), însă actualul primar, social-democratul Ionuţ Pucheanu,  a anunţat că nu are de gând să continue contractul şi că refuzul de a plăti studiul geotehnic are o bază temeinică. Mai exact, o parte dintre foraje s-au făcut pe raza altei unităţi administrative (judeţul Tulcea), caz în care legea interzice decontarea de la bugetul Galaţiului.

La primul termen al procesului, judecătorii au stabilit că nu pot lua nicio decizie fără existenţa unei expertize, aşa că au dat o amânare pentru a fi procurată o listă cu potenţialii experţi. Alegerea expertului s-ar putea produce la termenul din 22 martie 2018, însă numai dacă ambele părţi se vor pune de acord cu propunerea formulată de judecători.

După ce expertul va fi desemnat, procesul va intra într-o perioadă de amânare ce poate ajunge la câteva luni, până când va fi realizată complicata expertiză care să stabilească dacă lucrările presupus a fi efectuate chiar există. În plus, expertiza va trebui să stabilească şi latura financiară a litigiului.

Misiunea judecătorilor este foarte dificilă, având în vedere că între cele două părţi există un contract legal, care nu a fost deocamdată desfiinţat, iar decizia finală a instanţei poate avea efecte importante asupra relaţiei României cu UE, Banca Mondială şi alte instituţii internaţionale.

Istoria unui proiect controversat

Procedurile pentru realizarea tunelului pe sub Dunăre au fost declanşate în baza hotărârii Consiliului Local Galaţi nr. 238/2013, prin care tunelul a fost înscris în lista proiectelor strategice 2014-2020, iar ulterior a fost comandat studiul de prefezabilitate, realizat de firma elveţiană Basler &Hofmann AG.

Lungimea tunelului urma să fie de 2,06 km, din care 1,56 km galeria propriu-zisă, săpată cu utilaje speciale, iar 0,5 km s-ar realiza prin săpătură deschisă. Lungimea totală a şoselei ce lega lege malul gălăţean de cel tulcean era de 8,96 km. Tunelul urma să aibă două benzi de circulaţie şi o bandă de urgenţă. La fiecare 500 de metri erau prevăzute ieşiri de urgenţă către galeriile de salvare. Tunelul urma să coste 229.355.000 euro, fără TVA.

Proiectul nu a fost niciodată acceptat de Guvern, care a decis să realizeze pentru traversarea Dunării un pod la Brăila (proiect aflat în faza de proiectare, licitaţia de desemnare a proiectantului şi contructorului fiind deja finalizată). În aceste condiţii, tunelul de la Galaţi nu s-ar putea face decât cu o finanţare privată sau de la bugetul local.

Contractat în 2015, de către fostul primar Marius Stan, studiul geotehnic şi de fezabilitate, în valoare de circa 3,9 milioane de euro, a fost suspendat unilateral, în 2017, de noua conducere a Primăriei Galaţi. Măsura a fost luată după ce s-au constatat o serie de probleme de ordin juridic şi administrativ în derularea parteneriatului încheiat sub numărul 127920 din 26 noiembrie 2015, conform procedurii legale, în urma unei licitaţii electronice prin SEAP.

După ce, pe 23 iunie 2016, a fost încheiată etapa 1 a contractului, în cadrul căreia s-au făcut foraje şi studii geologice, noul primar (Ionuţ Pucheanu - PSD) a refuzat să plătească suma de 2.339.000 de lei aferentă prestaţiilor, motivând că s-au făcut foraje şi pe malul tulcean al Dunării, iar legea îi interzice să plătească lucrări efectuate în afara Galaţiului.

„Primăria nu a plătit absolut nimic până în momentul de faţă, iar Louis Berger nu a mai făcut nicio altă lucrare în acest sens. Tot avem discuţii vizavi de oportunitatea continuării acestui proiect, asta şi pentru că eu nu voi accepta să plătim nicio sumă de bani atât timp cât lucrările sunt făcute într-o altă unitate administrativ-teritorială decât Galaţi. Nu avem nici un temei legal de a plăti forajele care au fost făcute la Tulcea”, declara, în primăvara lui 2017, primarul Pucheanu.

Acesta a mai precizat şi că rundele de negocieri legate de execuţia contractului nu au dus la o concluzie unanim acceptată. „Dumnealor nu pot veni cu un argument legal solid, care să stea în picioare, în afară de a ne spune că avem contract. Nu e de ajuns. În cel mai rău caz, vom ajunge să ne judecăm. Acordul de voinţă între două părţi, Consiliul Municipal şi o entitate privată, nu poate exceda cadrul legal naţional“, a declarat primarul Galaţiului.

Nici podul de Brăila nu se „simte” prea bine

Nici soluţia alternativă de traversare a Dunării - podul de la Brăila – nu este într-o situaţie mai bună. Conducerea Companiei Naţionale pentru Administrarea Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a recunoscut, pe 20 martie, că deşi a dat ordinul pentru începerea proiectării (contractul cu asocierea Astaldi S.p.A. – IHI Infrastructure Systems CO. LTD fiind deja semnat), în fapt lucrarea nu poate fi demarată deoarece partea română nu a finalizat, din vina ei, procedurile preliminare.

Aşa ar urma să arate podul de la Brăila FOTO Studiu fezabilitate

În fapt, membrii asocierii italiano-japoneze amintite s-au arătat, prin nu mai puţin de 10 notificări transmise CNAIR, profund nemulţumiţi pentru că nu pot începe proiectarea podului din cauză că nu ştiu unde vor fi relocate reţelele de utilităţi din zona podului. Este vorba de reţelele de apă, canalizare, irigaţii, telefonie şi reţele electrice, pe care statul român şi-a asumat obligaţia că le va reloca pe o cheltuială separată înainte de demararea contractului legat de pod.

„În cadrul contractului de proiectare şi execuţie,  asocierea Astaldi S.p.A. – IHI Infrastructure Systems CO. LTD a emis un număr de 10 notificari prin care şi-a manifestat intenţia de a revendica costuri suplimentare şi extensie de timp, fără să specifice sumele şi extensia de timp la care se consideră îndreptăţit”, a declarat unul dintre directorii tehnici ai companiei de drumuri.

În aceste condiţii, începerea proiectării podului peste Dunăre ar putea fi amânată cu cel puţin câteva luni, întrucât CNAIR trebuie să pună la dispoziţia proiectanţilor planurile relocării utilităţilor, însă până acum nici măcar nu au fost finalizate cele trei licitaţii pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de mutare a utilităţilor.

Astfel, la licitaţia pentru proiectare şi execuţie „Relocări/Protejări conducte edilitare (apă şi canal) şi reţele de irigaţii necesare pentru execuţia podului suspendat peste Dunăre în zona Brăila”, a fost depusă în data de 13 februarie 2018 o singură ofertă, care se află actualmente în curs de evaluare.

Şi la licitaţia pentru „Proiectare şi execuţie relocări/protejări conducte de transport gaze naturale necesare pentru execuţia podului suspendat peste Dunăre în zona Brăila” a fost depusă tot o singura ofertă, care se află în evaluare.

Mai grav este că la licitaţia pentru „Proiectare şi execuţie relocări/protejări reţele electrice şi de telefonie necesare pentru execuţia podului suspendat peste Dunăre în zona Brăila” nu s-a prezentat nimeni (termenul fiind 27 februarie 2018), aşa că procedura trebuie reluată. Nu se ştie când, nu se ştie cum.

Alarmant este că n-au fost rezolvate nici problemele legate de exproprierea terenurilor necesare pentru drumurile de legătură cu podul, deşi unele dintre etape sunt relative simple, soluţionarea lor fiind, de fapt, o chestiune de câteva zile.  Spre exemplu, nu s-a făcut încă documentaţiile cadastrale pentru terenurile ce urmează să fie expropriate. Mai exact, este vorba de 460 de terenuri, cu o suprafaţă totală de peste 122 ha, aflate pe teritoriile judeţelor Brăila şi Tulcea.

De fapt, procedura a fost demarată la începutul lunii decembrie, când CNAIR a lansat pe SEAP procedura de selectare a firmei căreia să îi fie atribuit contractul pentru serviciile de „întocmire documentaţii cadastrale, rapoarte de evaluare şi asigurare servicii juridice de asistenţă şi reprezentare în vederea dobândirii prin expropriere/transfer a imobilelor necesare proiectării şi execuţiei obiectivului de investiţie Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila, pe raza localităţilor Brăila şi Vădeni, judeţul Brăila, şi localităţile Smârdan şi Jijila, judeţul Tulcea”, dar totul s-a înţepenit pe parcurs.

Totul pleacă de la documentele de licitaţie făcute prost, ceea ce a făcut ca trei dintre firmele care au cumpărat caietul de sarcini să depună contestaţii, invocând mai multe neclarităţi în acesta. Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC) a admis două din aceste contestaţii şi a obligat CNAIR  ca în 15 zile de la această decizie să refacă documentaţia prin modificarea procedurilor, ceea ce înseamnă, însă, o amânare de câteva luni a licitaţiei.