Situl arheologic din Moldova considerat a doua Sarmizegetusa. „Bine pus în valoare va deveni un magnet pentru turişti“

Reconstituire istorică în zona castrului Barboşi FOTO Costel Crângan

Importantul sit din apropiere de Galaţi este considerat ca fiind cea mai importantă cetate daco-romană din Moldova, iar urmele de locuire din epoca romană se întind pe mai bine de 200 de hectare. Zona nu a fost niciodată valorificată turistic, însă asta se va schimba ca urmare a unui proiect european de 3 milioane de euro.

Identificată încă din Evul Mediu (primul care aatrage atenţia asupra sa este Miron Costin, în celebrul său letopiseţ) ca fiind plină de vestigii antice, zona Tirighina-Barboşi  - aflată lângă Galaţi, în apropiere de vărsarea Siretului în Dunăre – nu a fost niciodată valorificată pentru turism.

Vreme de aproape 200 de ani (primele săpături arheologice sunt făcute, la 1836, profesorul ieşean Gheorghe Săulescu) oamenii de ştiinţă au răscolit zona în lung şi în lat, însă niciodată nu s-a realizat o cercetare sistemică, ci s-au deschis şantiere mici, unde s-a încercat, cu bugete de multe ori minuscule, să se scoată la lumină artefactele valoroase ascunse sub pământ.

Singura zonă mai bine studiată a fost cea a castrului roman (sub care se află ruinele unei cetăţi dacice vechi de aproape 3.000 de ani, spun specialiştii) de pe promotoriul Tirighina (aproape de poarta sud a combinatului siderurgic), de unde au fost scoase la lumină, acum o jumătate de secol (1971-1974) o serie de lucruri realmente senzaţionale, printre care şi scheletul lui „Inocens”, un dac înrolat în armata romană şi căzut, probabil, în luptele cu năvălitorii din nordul Mării Negre.

Urmele de locuire aferente sitului Tirighina Barboşi sunt extrem de numeroase  - vorbim de fortificaţii din piatră şi de sute de locuinţe şi de morminte – se întind pe o suprafaţă foarte mare (circa 200 de hectare), iar faptul că nu au fost suficient studiate, deci nici conservate, a făcut să se producă distrugeri mari.

Unele s-au produs în perioada 1800-1900 (când piatra cetăţii a fost folosită la construcţii civile), alte după 1989, când unele firme de construcţii au primit aviz să sape în zona pentru a scoate pământ de umplutură pentru diverse lucrări de infrastructură publică.

3 milioane de euro pentru renaşterea istoriei

La în ceputul anului 2019, Primăria municipiului Galaţi a semnat cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice un contract de finanţare cu fonduri europene prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, având ca obiectiv „punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina-Barboşi pentru conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural, în vederea impulsionării dezvoltării locale prin conservarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural şi a identităţii culturale”.

Cavalerul Trac, relicvă descoperită în zona Tirigina-Barboşi FOTO Muzeul de Istorie Galaţi

Valoarea totală a contractului de finanţare este de 15,4 milioaned e lei (circa 3 milioane de euro), din care asistenţa financiară nerambursabilă solicitată reprezintă 8,6 milioane de lei. Proiectul va fi implementat până la data de 31 octombrie 2020.

Ionuţ Pucheanu, primarul municipiului Galaţi, a declarat: „Graţie acestui proiect, situl arheologic va fi reabilitat şi pus în valoare, va avea un muzeu de sit şi centru de informare, va găzdui expoziţii permanente şi temporare. Totodată, se vor organiza diferite evenimente: festivaluri, concerte, lansări de carte şi alte acţiuni culturale. Vom pune astfel, pentru prima dată, acest sit arheologic de importanţă naţională pe harta turistică şi culturală”.

Scheletul lui Inocens, relicvă descoperită în zona Tirigina-Barboşi FOTO Muzeul de Istorie Galaţi

În cadrul proiectului, o atenţie specială se va acorda prelevării materialului arheologic descoperit cu ocazia cercetării arheologice (vase ceramice, vase de sticlă, obiecte de metal –unelte, arme, podoabe, monede etc), o bună parte a acestora, după efectuarea procesului de conservare şi restaurare de către specialiştii Muzeului de Istorie ”Paul Păltănea” din Galaţi, urmând a fi expuse în muzeul de sit.

Al doilea sit arheologic românesc, ca importanţă

Vestea bună este că la Tirighina tocmai reîncep cercetările arheologice preventive. Primăria Galaţi a atribuit Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” contractul pentru aceste servicii, cu o valoare finală de 400.860 de lei, fără TVA, care are prevederi destul de complexe.

Poziţionarea cetăţii pe hartă FOTO Infografie

Arheologii vor săpa în spaţiul afectat de drumul de acces şi de parcare, dar şi în perimetrul în care vor fi amenajate muzeul de sit şi centrul de informare turistică. Este vizată  o suprafaţă de circa 1.500 metri pătraţi, în sectorul Castellum până la baza promontoriului, în zona aşezării dacice, a necropolei romane şi a castrului. Materialele arheologice descoperite vor fi restaurate, conservate şi expuse în cadrul viitorului muzeu de sit.

De asemenea, Muzeul va supraveghea arheologic toate lucrările necesare pentru în cadrul proiectului european prin care, până la 31 octombrie 2020, cel mai important sit de epocă romană din sudul Moldovei trebuie restaurat, conservat şi pus în valoare. Dar asta nu e tot. Primele săpături din acest contract, făcute în toamna trecută, au relevat că zona este mult mai valoaroasă decît se credea.

„Reputaţi arheologi, conduşi de prof. dr. Florin Topoleanu, ne-au spus, după primele săpături, că în opinia lor, după Sarmizegetusa, situl arheologic Tirighina-Barboşi ar fi cel mai important ca descoperiri, relevanţă şi potenţial turistic. Bine pus în valoare va deveni un magnet pentru turişti ”, declara Costel Hanţă, managerul proiectului european de punere în valoare a sitului.

Castrul roman Tirighina-Barboşi este clasificat ca monument de categoria A (importanţă naţională), în conformitate cu Ordinul Ministrului Culturii nr. 2361/2010.