Stelian Niculescu, pionier în informatica românească şi ucenicul lui Grigore Moisil

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Stelian Niculescu FOTO arhiva personală
Stelian Niculescu FOTO arhiva personală

Stelian Niculescu, profesor şi cercetător la Universitatea Politehnică din Bucureşti, a fost unul dintre primii patru cercetători matematicieni angajaţi la Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti, înfiinţat de Grigore C. Moisil. Numele său este inclus în Dicţionarul specialiştilor în ştiinţa şi tehnica românească.

Stelian Niculescu, student al academicianului Grigore C. Moisil la secţia de Maşini de calcul a Universităţii Bucureşti, este unul dintre primii informaticieni români. Născut la 13 octombrie 1937, în comuna Stoeneşti, judeţul Olt, a absolvit şcoala primară şi gimnaziul în satul natal, iar apoi Şcoala medie nr. 1 din Caracal – azi, Colegiul Naţional „Ioniţă Assan“ – , în anul 1957.

La absolvirea facultăţii a fost unul dintre primii patru cercetători matematicieni angajaţi la Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB), înfiinţat de Grigore C. Moisil în februarie 1962. În perioada 1962-1970 a fost cercetător la Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti.

Profesorul Stelian Niculescu îşi aminteşte că, în anul 1963, CCUB a fost dotat cu CIFA-3 – primul calculator de producţie românească, special construit pentru Centrul de Calcul, la Institutul de Fizică Atomică din Bucureşti. 

Profesorul Grigore Moisil dorea atunci să demonstreze că metodele şi tehnicile folosite prin utilizarea calculatoarelor vor fi foarte utile în diverse domenii de activitate ştiinţifică, tehnică şi economică: matematică, fizică, inginerie, chimie, muzică.

În perioada 1962-1970 a absolvit cursuri postuniversitare în străinătate: Şcoala IBM din Sindelfingen, Germania Federală, destinată formării experţilor în pregătirea dascălilor pentru informatică (mai-decembrie 1968), cu bursă IBM obţinută prin concurs, şi Compagnie Internationale pour l’Informatique (C.I.I.) din Paris, destinată formării experţilor în pregătirea profesorilor pentru informatică (mai-noiembrie 1970).

Întâlnirea cu Grigore Moisil

Profesorul Stelian Niculescu îşi aminteşte şi acum, cu emoţie, de prima întâlnire cu marele Grigore Moisil. Se întâmpla în toamna anului 1957, după ce devenise student la Facultatea de Matematică a Universităţii din Bucureşti.

„Într-una din zile, când mă îndreptam spre sala de curs, mi-a atras atenţia un anunţ din holul facultăţii, în care se spunea că în sala 1 se ţin seminarii săptămânale de Teoria algebrică a mecanismelor automate, coordonate de profesor. Fiind atras de temă, mi-am zis să încerc să particip la seminarii, cu toate că eram dominat de o mare emoţie. Dar, mare bucurie m-a încercat când, chiar dacă eram un nou-venit, am fost primit cu blândeţe şi bucurie de profesorul Moisil. Am fost fascinat“, ne mărturiseşte Stelian Niculescu.

stelian niculescu informatician profesor 2

FOTO arhiva personală

Acesta a constatat apoi, cu surprindere, că la seminarii participau persoane extrem de cunoscute din cele mai diverse domenii de activitate. „Emoţia a sporit când am constatat că participanţii erau profesori universitari, matematicieni, ingineri, fizicieni, ca să menţionez doar profesiile cele mai «vizibile» pentru început. Zic pentru început, deoarece pe parcurs s-au adăugat multe alte specialităţi – nu le enumăr, ca să nu omit pe cineva, fiind vorba de participanţi din cele mai diverse domenii de activitate“, îşi aminteşte profesorul.

Primul calculator românesc

Stelian Niculescu a fost 16 ani sub îndrumarea lui Grigore C. Moisil, participând la discuţiile şi la seminariile privind crearea primului calculator românesc. Institutul de Fizică Atomică a proiectat şi realizat apoi primul calculator electronic din ţara noastră, CIFA-1. I-au urmat şi altele, fiind vorba de calculatorul CIFA-3, cu care a fost dotat, în 1963, Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti.

„Din grupul ţărilor socialiste, exceptând URSS, România a fost prima care a proiectat şi realizat cu forţe proprii un calculator electronic“, ne dezvăluie dascălul. Conform unei statistici publicate de cunoscutul profesor rus M.A. Gavrilov, ţara noastră se situa pe locul trei în lume la acea vreme, după URSS şi SUA, în topul numărului de lucrări, dar şi la calitatea acestora. Meritul principal este al academicianului Grigore Moisil, prin lucrările sale fundamentale, precum şi al şcolii de Teoria algebrică a mecanismelor automate, creată de acesta.

stelian niculescu informatician profesor 3

Stelian Niculescu alături de Grigore Moisil în sala calculatorului IBM 360/30 FOTO arhiva personală

Stelian Niculescu ne povesteşte şi cum i-a venit lui Grigore C. Moisil ideea creării primului calculator. Academicianul a fost interesat de conceperea unui calculator încă din 1949, când a aflat, de la inginerul Leon Livovschi, devenit ulterior profesor, unul dintre primii săi colaboratori, că algebrele Boole sunt utilizate de V.I. Sestacov şi de M.A. Gavrilov în studiul automatelor cu contacte şi relee.

Centrul de Calcul, victorie împotriva comunismului

Profesorul Stelian Niculescu îşi aminteşte că a început să participe mai vizibil la seminarii în 1959, când era în anul III de studii. „La sfârşitul anului se făceau opţiuni pentru secţiile de specialitate, cea de Maşini de calcul – prima secţie de acest tip din ţară – fiind printre cele mai solicitate. Peste jumătate dintre colegii de la Secţia de matematică au optat pentru Maşini de calcul, tinerii întâmpinând cu entuziasm noul, aşa cum se întâmplă şi acum“, ne introduce puţin dascălul în atmosfera acelor vremuri de pionierat în informatică.

stelian niculescu informatician profesor 4

FOTO arhiva personală

Profesorul Grigore Moisil a dus lupte grele cu autorităţile comuniste pentru a le convinge să înfiinţeze Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti şi a reuşit acest lucru în 1962. După absolvirea facultăţii, chiar în 1962, Stelian Niculescu a fost repartizat, împreună cu alţi trei colegi, la Catedra de Algebră a Facultăţii de Matematică, condusă de profesorul Moisil, care i-a şi fost coordonator al lucrării de licenţă. Astfel s-a conturat prima formă a Centrului de Calcul al Universităţii din Bucureşti.

Profesorul care a crescut generaţii de olimpici

În perioada 1971-1991, Stelian Niculescu a fost cercetător-informatician la Institutul Central de Informatică (I.C.I.), unde s-a ocupat de instruirea cadrelor didactice în Informatică, fiind numit apoi şef al Laboratorului de cercetare de la Biblioteca Naţională de Programe. În 1980 devenea doctor în ştiinţe matematice la Facultatea de Matematică-Mecanică a Universităţii din Bucureşti, iar în perioada 1991-1994 a fost Inspector general pentru Informatică.

În perioada 1994-2005 a fost profesor universitar la Departamentul Ştiinţe Inginereşti din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti. Munca sa a fost răsplătită în 1998 cu un premiu de excelenţă pentru rezultatele obţinute cu echipele româneşti la olimpiadele interne şi internaţionale de Informatică şi pentru că a format numeroase generaţii de informaticieni.

Numele lui Stelian Niculescu este inclus în Dicţionarul specialiştilor (Who’s Who) în ştiinţa şi tehnica românească. De-a lungul carierei sale didactice a scris 18 cărţi pentru elevi, acestea fiind manuale de informatică şi tematici aplicate în tehnica de calcul.

Vă mai recomandăm să citiţi şi:

Cum e să fii învăţătoare într-o comună săracă, instruită de Teach for Romania: „Am răbdare cu fiecare elev în parte“

Dascăl, despre şcoala de la ţară: „Este o urgenţă naţională, educaţia acestor copii nu există în realitate”

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite