Cum îi va afecta pe români interdicţia UE privind folosirea unor insecticide: „Vor fi scumpiri serioase la alimente!”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Interdicţia privind insecticidele neonicotinoide, aprobată în luna mai de Comisia Europeană, este prevăzută să intre în vigoare până la sfârşitul anului 2018 şi va însemna că acestea pot fi utilizate numai în sere închise şi la stropirile de iarnă la pomi, nu şi la culturile agricole din câmp sau la tratarea seminţelor.

În luna februarie a anului 2018, un raport al evaluatorilor ştiinţifici ai riscurilor din cadrul Uniunii Europene - mai exact din Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) - a concluzionat că există un risc ridicat pentru albine din utilizarea în agricultură a insecticidelor neonicotinoide. Drept urmare, în luna mai a acestui an, Comisia Europeană a decis să emită o reglementare prin care neonicotinoidele vor fi interzise din toamna lui 2018.

„Comisia a propus aceste măsuri pe baza consultanţei ştiinţifice a EFSA. Starea de sănătate a albinelor rămâne extrem de importantă pentru mine, deoarece priveşte biodiversitatea, producţia de alimente şi mediul înconjurător”, a declarat Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate şi siguranţă alimentară.

Amintitele insecticide au fost introduse în uz în anii 90 şi sunt folosite la scară largă (circa 40% dintre tratamentele fitosanitare pentru combaterea insectelor sunt cu substanţe din această categorie), deoarece sunt relativ ieftine, sunt net mai puţin poluante decât pesticidele pe care le înlocuiau (bazate mai ales pe DDT) şi au o eficienţă ridicată în combaterea dăunătorilor, dat fiind că sunt sistemice (sub absorbite de plante, de unde acţionează 30-50 de zile).

Ce sunt neonicotinoidele

Neonicotinoidele sunt insecticide sistemice ce se folosesc ȋn tratarea seminţelor, precum şi ȋn controlul curativ al dăunătorilor prin stropiri ȋn perioada de vegetaţie a plantelor. De asemenea neonicotinoidele se găsesc ca şi substanţă activă ȋn produse de uz fitosanitar folosite ȋn horticultură pentru stropirile din iarnă ȋn plantaţiile pomicole, atunci când pomii fructiferi se găsesc ȋn repaus vegetativ. Aceste din urmă produse, deşi conţin neonicotinoide, nu au fost interzise însă, deoarece se folosesc în perioada inactivă a albinelor.

„Sistemic” înseamnă că substanţa activă din insecticid este absorbită de către plantă (unde rămâne 30-50 de zile), iar de acolo ajunge ȋn organismul dăunătorilor prin ingestie. Practic dăunătorii consumă plantele tratate cu insecticid şi se otrăvesc.

Denumirea de „neonicotinoide” derivă din modalitatea prin care substanţa acţionează asupra insectelor care au ingerat-o. Imediat după ingestia insecticidului insecta dăunătoare cade de pe plantă şi moare, corpul fiindu-i paralizat din cauză că substanţa activă din respectivul produs acţionează asupra sistemului nervos.

Ce spun fermierii şi oficialii români

Fermierii cred că interzicerea folosirii neonicotinoidelor le va crea probleme organizatorice şi financiare majore, dat fiind că substanţele amintite au cel mai bun raport preţ/calitate, ceea ce înseamnă că nu costă mult, dar sunt eficiente.

Acest punct de vedere este susţinut cu tărie de Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), cel mai mare organism profesional al fermierilor, care consideră că interdicţia europeană îi va lăsa pe producătorii agricoli în imposibilitatea de a se apăra de dăunători foarte periculoşi, cum este răţişoara porumbului, ce pot distruge recolta în proporţie de 100%.

„Din perspectiva organizaţiei noastre, considerăm necesară amendarea propunerii actuale a Comisiei Europene, pentru a permite fermierilor europeni sa folosească, în continuare, această tehnologie, cu condiţia respectării anumitor reguli-măsuri şi standarde armonizate la nivel comunitar. Astfel de măsuri ar putea include impunerea reducerii riscurilor în timpul semanatului, în special prin aplicarea produselor de tratament a seminţelor doar în unităţi certificate, privind standardele de calitate în tratamentul seminţelor”, a precizat, într-un comunicat, Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR.

Acesta a apreciat că productivitatea culturilor ar scădea, prin interzicerea neonicotinoidelor,  cu până la 40%, din cauza creşterii semnificative a presiunii unor dăunători specifici, cu consecinţa „reducerii drastice a veniturilor pentru fermier”, dar şi consecinţa „scumpirii serioase a alimentelor”.

Punctul de vedere al LAPAR este susţinut şi de Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. „În anul 2017 ne-am confruntat cu un atac fără precedent al Tanymecus (N.R. răţişoara porumbului), iar produsele din clasa neonicotinoide au fost singurele care s-au dovedit eficiente. Fără ele ar fi prăpăd”, a declarat Botănoiu în urmă cu câteva zile, la Alba Iulia.

Acesta a venit şi cu teoria că, de fapt, albina românească nu ar avea nicio problemă cu insecticidele amintite, ci că problema ar veni din faptul că apicultorii au adus hibrizi noi de albine, care nu sunt adaptate la condiţiile din ţara noastră. „Pe vremea lui Ceauşescu, când nu puteai să respiri în comune, existau albine sau nu? Şi se foloseau produse mult mai toxice decât ceea ce se foloseşte astăzi”, a mai spus secretarul de stat.

Botănoiu a atras atenţia că alternativa insecticidelor ecologice de generaţie nouă este imposibilă financiar pentru fermieri, argumentând că doar un singur tratament ar costa circa 400 de euro pe hectar (doar substanţa), adică echivalentul a 40-50% din valoarea producţiei.

Opinia apicultorilor şi activiştilor de mediu

De cealaltă parte, organizaţiile neguvernamentale de mediu şi apicultorii spun că insecticidele menţionate fac prăpăd printre albine, mortalitatea fiind între 25 şi 50%. Ei spun că fermierii încalcă legea şi folosesc substanţele chiar şi în perioada de înflorire a plantelor, caz în care mor toate albinele din stupine.

Legat de neonicotinoide, se crede că aceste insecticide ajung din seminţe (e drept, în cantităţi infime) în nectarul florilor, apoi ȋn guşa albinelor provoacă scăderea imunităţii insectelor. Deşi analizele de laborator nu găsesc substanţa activă din insecticid ca şi cauză a decesului, totuşi se crede că insecticidul poate să producă breşa necesară parazitului sau bolii să pună stăpânire pe gazdă.

Ecologiştii citează numeroase surse legate de efectul nociv al insecticidelor amintite, făcând şi o interesantă paralelă între decizia UE privind neonicotinoidele şi scandalul mondila care a dus la interzicerea folosirii DDT.

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite