VIDEO Cum se face cea mai bună dulceaţă de struguri. Reţeta are doar patru ingrediente

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ponturile legate de această reţetă, pe cât de simplă, pe atât de delicioasă, vă sunt oferite de bloggerul culinar Gina Bradea, o româncă aprigă cu un succes fantastic pe internet cu reţetele ei preluate în măsură covârşitoare din superba bucătărie ţărănească din zona Moldovei.

Odată cu sosirea toamnei, gospodinele din România au de treabă, nu glumă. Dincolo de vânzoleala teribilă pentru a face cea mai bună zacuscă, cel mai bun bulion sau alte minunăţii din legume pentru cămară, este vremea mult-apreciatelor dulceţuri.

Din acest punct de vedere, una dintre vedetele lunii octombrie este dulceaţa de struguri, căci Corna (albă sau neagră) şi Afuz Ali – soiurile care se pretează cel mai bine la nemaipomenita „reducţie” din fructe (ca să folosim şi un termen din zona mofturilor gastronomice) – tocmai ce au ajuns la coacerea deplină în podgoriile româneşti.

Reţeta pe care vă vom prezenta în cele ce urmează aparţine unei românce foarte pasionate de bucătăria tradiţională, bloggerul culinar Gina Bradea, care de câţiva ani face furori pe internet (pe portalul pofta-buna.com) cu reţetele ei simple, ce îşi trag seva din mirabila bucătărie ţărănească din sudul Moldovei.

„Nu reinventez nimic. Nu umblu cu subtilităţi inutile. Doar ofer oamenilor acele reţete extraordinare pe care le-am învăţat de la bunica mea, de la mama mea şi de la alte gospodine simple, dar desăvârşite, pe care le-am cunoscut”, spune Gina Bradea.

Ingrediente

Oricât ar părea de ciudat, cea mai bună dulceaţă de struguri are patru, maximum cinci, ingrediente. Al cincilea, vanilia, este opţional, căci e mai mult un moft, o „aroganţă” pe care doar puţine gospodine o experimentează, nu fără o strângere de inimă.


- Un kilogram de boabe struguri (albe, roşii, cum or fi);

- Un kilogram de zahăr;

- 150 mililitri de apă;

- Zeama de la o jumătate de lămâie;

- Un baton de vanilie (opţional).


Evident, vă trebuie şi nişte borcane cu capace bune (cantitatea de ingrediente ar fi cam pentru a umple trei borcane de câte 300 de mililitri), în eventualitatea că nu mâncaţi chiar tot preparatul imediat ce l-aţi făcut.

Mod de preparare

Se scot sâmburii din boabele de struguri (asta dacă nu cumva aveţi struguri fără sâmburi, deşi prin podgoriile româneşti această varietate este destul de rară). Cea mai bună unealtă pentru asta pare să fie un ac.

Există varianta să lăsaţi sâmburii la locul lor, căci, la urma urmelor, după câte spun nutriţioniştii au un conţinut foarte ridicat de antioxidanţi şi au efect benefic asupra organismului.

Se pun la fiert apa cu zahărul (ulterior, aproape de finalizarea operaţiunii se adaugă şi cu sucul de la jumătate de lămâie), până totul devine un sirop legat. Asta durează doar câteva minute, răstimp în care esre indicat să amestecaţi energic siropul.

PONT: „Siropul este tocmai bun în clipa în care, atunci când puneţi o picătura între vârfurile de la degetul mare şi de la cel arătător se întinde şi formează un fir de cam un centimetru lungime”, ne spune un secret Gina Bradea.

Se adaugă în sirop boabele de struguri şi se fierbe compoziţia la foc mare, amestecându-se cu o lingură şi adunându-se (dacă este cazul) spuma care se formează.

Unele gospodine recomandă ca înainte de a pune boabele în sirop să opriţi focul şi să lăsaţi compoziţia să se răcească puţin, însă Gina Bradea nu crede că este absolut necesar acest lucru.

PONT: „Ştergeţi cu un burete umed pereţii vasului, pe interior, pentru a elimina stropii de sirop care sar atunci când puneţi boabele de struguri. Aceşti stropi se pot carameliza şi vor da un aspect urât dulceţii”, ne avertizează Gina.

După deja ştiutul obicei al gospodinelor, dulceaţa este gata atunci când o bobiţă de sirop pusă pe o farfurie rece nu se împrăştie. În timp convenţional, asta ar însemna circa 50-60 de minute de fierbere, însă depinde mult de tăria flăcării şi de vasul utilizat.

În momentul în care luăm dulceaţa de pe foc, aceasta nu trebuie sa fie foarte legată, deoarece se mai întăreşte şi după ce se răceşte. Se pune fierbinte în borcane, care se acoperă cu capace şi se ţin cu gura în jos până se răcesc. Poftă bună!

Vă mai recomandăm şi:

Povestea sarmalelor. Unde au apărut, cum s-au răspândit şi de ce varianta românească se face cu carne de porc

Cum se prepară legendara reţetă românească „Raţă umplută cu sarmale”

Cum se prepară gutuiata, una dintre cele mai apreciate băuturi ale toamnei. Reţeta păstrată în România din moşi-strămoşi 

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite