FOTO VIDEO Vacanţă în România. „Triunghiul“ în care spiritualitatea se împleteşte cu istoria şi bogăţiile naturii: Comana – Călugăreni – Hereşti

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Mănăstirea Comana
Mănăstirea Comana

Jurnalul de vacanţă vă poartă astăzi către sudul ţării. O călătorie iniţiatică în care veţi traversa vechii codri ai Vlăsiei, admira Mănăstirea lui Vlad Ţepeş, căuta flora şi fauna protejată a României, atinge statuia viteazului Mihai sau vă veţi minuna de perfecţiunea conacului ridicat de Udrişte Năsturel. Toate cu campania „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“, marca „Adevărul“.

Departe de vacarmul cu care oraşele ne-a obişnuit, între Bucureşti şi Giurgiu, se află trei mari puncte de atracţie necunoscute majorităţii românilor.

Prima oprire este la Comana, o zonă cu un potenţial turistic incredibil, cele mai importante “puncte” fiind Parcul Natural şi Mănăstirea lui Vlad Ţepeş.

Pentru a ajunge aici (dinspre Bucureşti) există două variante. Prima dintre ele este prin Adunaţii Copăceni iar cea de-a doua prin Călugăreni. Dacă veniţi dinspre Giurgiu, cel mai sigur drum este pe DN5 până la Călugăreni, apoi un viraj la dreapta pe DJ603.

Un parc natural cum altul nu-i
Parcul Natural Comana este format din Pădurea Comana şi Balta Comana. Are o suprafaţă de aproximativ 25.000 de hectare şi se află în partea central-estică a judeţului Giurgiu.

În afară de Comana, pădurea ocupă şi zone care aparţin de localităţile Băneasa, Călugăreni, Colibaşi, Greaca, Gostinari, Mihai Bravu şi Singureni.

Aici se regăsesc stejari seculari, ultimele rămăşiţe din Codrii Vlăsiei, pădurea conservând numeroase specii vegetale şi animale de origine sudică, multe dintre ele protejate. Simbolurile Parcului Natural Comana sunt bujorul românesc şi ghimpele, plante declarate monumente ale naturii.

Dacă bujorul are în luna mai o sărbătoare dedicată, ghimpele din Comana are o poveste aparte. Legenda spune că această plantă a apărut după ce Vlad Ţepeş a fost ucis în locul cunoscut drept “Fântâna cu nuc”. Pentru a fi găsită, ea trebuie căutată la baza arborilor.

În pădure există o mulţime de trasee, distanţele variind între 2 şi 20 de kilometri. Acestea pot fi străbătute atât la pas cât şi pe bicicletă, cicloturismul dezvoltându-se cu precădere în ultimii ani.


Întrecută în biodiversitate doar de Delta Dunării, Balta Comana găzduieşte o mulţime de specii de păsări, plante, mamifere, reptile şi plante protejate.

În apropiere de Baltă există mai multe observatoare ornitologice, ideale pentru bird-watching. Cu puţin noroc veţi reuşi să identificaţi câteva specii de păsări din totalul de 141 care se regăsesc aici.  

Mănăstirea Comana. De la Vlad Ţepeş la Şerban Cantacuzino
Primul aşezământ monastic a fost ridicat în anul 1461 de către Vlad Ţepeş în timpul celei de-a doua domnii. În interiorul bisericii din secolul XV a fost descoperită o necropolă, iar lângă pronaos rămăşiţele unui bărbat decapitat, fără niciun însemn domnesc, despre care se crede că ar fi Vlad Ţepeş.

Actuala Mănăstire a fost construită la finele secolului XVI de marele boier Şerban, viitorul domnitor Radu Şerban. Pe locul vechiului aşezământ a fost ridicată o biserică de zid, înconjurată de corpuri de chilii, clădiri, o casă egumenească şi un turn de intrare ce avea rol şi de clopotniţă.

Mănăstirea a suferit de-a lungul timpului mai multe lucrări de refacere, cea mai importantă având loc în anul 1700 de marele vornic Şerban Cantacuzino.

Actualmente Mănăstirea este supusă unui amplu procesc de restaurare ca urmare a unui proiect aparţinând Consiliului Judeţean Giurgiu.


În afară de vizitarea lăcaşului de cult propriu-zis, se pot efectua plimbări în uriaşa curte interioară. Spectaculoasă rămâne zona de nord-est unde se află “Scara Pocăinţei” pe ale cărei trepte din lemn sunt trecute atât virtuţi cât şi lucruri rele.

La baza acestora se formează un pod îngust cu zone de refugiu în care scaunele sunt formate din buturugi şi de unde se poate admira râul Neajlov.

Ce mai puteţi descoperi la Comana
Aerodromul. Singurul aerodrom din judeţul Giurgiu se află la Comana. Terenul pe care acesta a fost amenajat aparţine unui pasionat al sporturilor cu motor. Membri clubului “Moto Fly Ro” nu se ocupă numai cu participarea la concursurile de profil ci şi cu iniţierea în tainele zborului de agrement, turism aerian sau filmarea şi fotografierea din aparatele de zbor (parapante, deltaplane, planoare, motoparapante, motodeltaplane sau avioane ultrauşoare).

Casa memorială Gellu Naum. Cunoscutul poet suprarealist Gellu Naum (1915-2001), şi-a petrecut a doua parte a vieţii la Comana împreună cu soţia sa, Lyggia. O mare parte din opera de după 1970 a fost scrisă în casa de la Comana. Aceasta a fost transformată după moartea soţilor Naum în casă memorială, cea mai mare parte din obiectele care au aparţinut poetului putând fi văzute aici.

Moara de Hârtie. Atelier-muzeu deschis în urmă cu aproximativ doi ani la Comana, pe Dealul Morii, cel mai înalt din localitatea giurgiuveană. Morile de acest tip erau locurile în care se făcea hârtie pe vremuri. Sunt expuse o serie de instrumente vechi pentru tipar, machete şi litere de tipar înalt, cea mai mare parte dintre ele fiind încă funcţionale. Totodată există trei ateliere în care se fabrică hârtia dar şi o zonă de legătorie cu prese.  

Călugărenii lui Mihai Vodă
Pe DN5 Bucureşti – Giurgiu se află comuna Călugăreni. Străbătută de râul Neajlov este o localitate celebră pentru luptă dintre Mihai Viteazul şi Sinan Paşa din august 1595.

În cinstea acestei bătălii a fost ridicată, după fix patru veacuri, o statuie înfăţişându-l pe Mihai. Mult mai devreme, în 1913, tot în cinstea bătăliei de la Călugăreni a fost ridicată o cruce-monument distrusă de cutremurul din 1977. În locul monumentului distrus de cutremur a fost ridicată o copie fidelă a acestuia în 1993.

De altfel, satul în care se regăseşte acest monument se numeşte Crucea de Piatră. Fragmentele vechiului monument se regăsesc în muzeul localităţii.

În arealul comunei Călugăreni, pe malul drept al Neajlovului, se află pădurea Fântânele, parte componentă a Parcului Natural Comana.

Casa de piatră de la Hereşti
Denumit „palat”, „conac”, „muzeu”, „casă de piatră” sau „monument de artă civilă”, construcţia de la Hereşti este una originală şi spectaculoasă.

Situat la 35 de kilometri de Bucureşti, conacul a fost ridicat între 1640 şi 1642 de boierul Udrişte Năsturel, cărturar vestit în epocă şi cumnat al domnitorului Matei Basarab.

Titulatura de „casă de piatră” nu este întâmplătoare, aceasta fiind construită în întregime din piatră de talie şlefuită. Clădirea (aflată pe lista monumentelor istorice) este administrată de Muzeul Naţional al Ţăranului Român, fiind organizate constant expoziţii.

Conacul este dispus pe trei niveluri (pivniţă, parter şi etaj), având scară interioară, distribuţia în plan a camerelor şi ziduri groase împodobite cu blocuri de piatră uriaşe.
Alături de clădire a fost construită şi o biserică de lemn, ctitorită de sora lui Udrişte Năsturel, Elena (soţia lui Matei Basarab).

Năsturel-Herescu este una dintre cele mai vechi familii boiereşti din România. Blazonul familiei era format dintr-o acvilă bicefală încoronată, cu aripi deschise, având pe piept scutul cu leul şi şarpele faţă în faţă. Flancând pasărea sunt aşezaţi doi cavaleri cu arme diferite, iar la picioarele lor se deschide deviza familiei: Honor et patria.

Posibilităţi de masă/cazare:
- Casa Comana: Situată în localitatea Comana, lângă DJ 411, aproape de una dintre intrările în Parcul Natural, Casa Comana oferă servicii de cazare şi masă.

Cazarea se poate face în 21 de camere, capacitatea fiind de 50 de locuri. Interesant este faptul că fiecare cameră are o denumire cu încărcătră istorică. Astfel, etajul I este denumit „Cantacuzinii”, etajul II „Craioveştii Basarabi” şi etajul III „Drăculeştii”.

În funcţie de camera (cameră dublă, triplă sau apartament) aleasă preţul variază între 150 şi 250 de euro de persoană.

La restaurant preţurile sunt destul de mari însă compensează prin servirea de calitate şi gustul bun al mâncărurilor. O ciorbă costă între 14 şi 17 lei, preparatele la grătar între 21 de lei (piept de pui la grătar) şi 80 de lei (tibon cu arome Provence), preparatele din peşte 30 de lei şi 45 de lei. Se pot comanda cu 24 de ore înainte şi purceluş de lapte la cuptor, berbec la proţap sau curcan la cuptor însă şi preţurile sunt pe măsură: între 500 şi 1.800 de lei.

- Hanul lui Vlad Ţepeş: Este situat la intrarea în Comana (dinspre Bucureşti) şi deţine doar servicii de masă. În afară de comenzile individuale, pot fi cerute şi meniuri complete. Preţul acestora din urmă variază între 160 de lei şi 200 de lei de persoană.

- Hanul Călugărenilor: Pensiunea oferă cazare şi masă, fiind certificat cu 5 margarete. Este situat pe DN5, chiar la intrarea în Călugăreni (dinspre Bucureşti). O cameră single costă 150 de lei pe noapte, una dublă 200 de lei, în timp ce un apartament se poate închiria cu preţuri care variază între 300 şi 400 de lei pe noapte. În preţul oricărui tip de cazare ales, micul dejun este inclus.

Restaturantul are specific pescăresc, putând fi încercate o mulţime de gustări cu preţuri variind între 12 lei (ştiucă umplut) şi  120/240 de lei (platou de peşte cu fructe de mare (120 de lei pentru 4 persoane / 240 de lei pentru 8 persoane).

Se găsesc şi mâncăruri pe bază de fructe de mare, pui, vită sau porc. Ciorbele costă între 9 lei şi 18 lei. Printre reţetele deosebite se regăsesc muşchiul de vită cu sos de miere (60 de lei) şi păstrăvul la grătar în foi de viţă (35 de lei).

Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.

Pe aceeaşi temă:

FOTO VIDEO Profeţiile părintelui Arsenie Boca şi mesajele picturilor sale de la Biserica din Drăgănescu: ”Cu ştiinţă aţi dezlănţuit cataclismul”

FOTO VIDEO Vacanţă în România. Minunăţiile din adâncurile Salinei Cacica

FOTO VIDEO Bucureştiul în literatură: Mântuleasa - strada magică a lui Eliade, Berăria Gambrinus, Calea Victoriei şi Parcul Cişmigiu

FOTO VIDEO Argeşul de poveste: peşteri, creste, baraje şi mânăstiri în stâncă

FOTO VIDEO Invitaţie la meditaţie: povestea mânăstirii construite după ce trei călugări au visat un cocoş, dar şi a „drumului Golgotei“ reprodus la Cerbu

Giurgiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite