A murit arheologul Ioan Glodariu. Renumitul om de ştiinţă a condus din 1984 cercetările la Sarmizegetusa Regia

A murit Ioan Glodariu, unul dintre cei mai renumiţi arheologi din România, fost şef al şantierului arheologic de la Sarmizegetusa Regia şi unul dintre cei mai prolifici oameni de ştiinţă care au studiat civilizaţia dacică.

Profesorul Ioan Glodariu (1940 – 2017) a murit. Anunţul a fost făcut de apropiaţii săi, care au transmis condoleanţe familiei.

„Nelu Glodariu s-a dus în ceruri. Se va întâlni acolo cu Hadrian, Iuliu şi alti foşti prieteni de leat şi intr-ale arheologiei clujene. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Condoleanţe familiei îndoliate! Va fi întotdeauna o figură luminoasă în familia noastră”, a fost unul dintre numeroasele mesaje transmise de foştii săi elevi şi prieteni.

„Disciplină, rigoare, umanitate: trăsăturile celui care ne-a fost mentor: Ioan Glodariu. Odihnească-se în pace!”, a scris un alt fost apropiat al arheologului. Fostul om de ştiinţă va fi înmormântat, miercuri, la Sibiu.

Viaţă dedicată arheologiei

Ioan Glodariu s-a născut în 1 februarie 1940 la Sibiu. A urmat cursurile Facultăţii de Istorie a Universităţii „Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca, unde ulterior a devenit cadru didactic. Din 1966, a devenit cercetător la Institutul de Istorie şi Arheologie, pe care l-a condus la începutul anilor 1990. Din 1991 s-a întors la Universitatea „Babeş – Bolyai”. Din 1958, potrivit propriei sale mărturii, a participat a cercetările arheologice la cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, iar în 1984 a devenit şeful şantierului arheologic din Sarmizegetusa Regia.

„Prima oară am fost pe un şantier arheologic în 1958 şi, aşa a vrut destinul, chiar în Munţii Orăştiei. Am început la Costeşti, unde am stat vreo zece zile, apoi am trecut la Sarmizegetusa Regia. Pe şantier era şi profesorul Constantin Daicoviciu. În acea zonă, unde vestigiile dacice ne vorbesc despre o civilizaţie extraordinară, am umblat mai mult decât toţi colegii mei de acum luaţi împreună. Am bătut toată zona cu piciorul, pentru că este singurul fel în care poţi să o cunoşti. Şi, după 45 de ani, credeam că o cunosc. Nici vorbă. Norocul meu a fost că am avut prilejul să zbor cu un elicopter, în 1992. Abia atunci am reuşit să răspund întrebărilor care m-au chinuit încă din primele zile ale săpăturilor în zona cetăţilor dacice: de ce a fost nevoie de patru campanii romane ca să cadă Sarmizegetusa? Cu ce au atacat romanii? Ce armată aveau? Cu ce au răspuns dacii? Ce armată aveau ei? Nu puteam să-mi explic de ce au avut nevoie romanii, cu tehnica lor militară remarcabilă, de atâta timp ca să ajungă la Sarmizegetusa Regia. Zburând cu elicopterul, m-am lămurit. Zona o cunoşteam, dar de sus se vede altfel. Este un perimetru puternic vălurit, aşa încât, după fiecare dungă de teren, o mână de oameni putea ţine în loc un întreg detaşament”, relata Ioan Glodariu, într-o mărturie publicată în 2007, în Ziarul financiar.

Ioan Glodariu a avut o carieră prestigioasă. A primit titlul de doctor în istorie şi a fost laureat cu premiul „Vasile Pârvan”, pentru lucrările sale, fiind unul dintre cei mai prolifici autori de studii dedicate civilizaţiei dacilor şi aşezărilor antice de pe teritoriul României. De asemenea, a fost unul dintre cei care au contribuit la includerea cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei în Patrimoniul UNESCO.

Vă recomandăm şi:

Americanul care a vânat comori în Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în 1995: „M-a costat 3.500 de dolari expediţia, dar mi-a tăiat respiraţia ce am găsit acolo”

La începutul anilor 1990, ruinele aşezărilor antice din Hunedoara au devenit locuri ideale pentru vânătorii de comori din Occident. Un ziar american publica povestea unuia dintre americanii care au plătit sume importante pentru a participa la o expediţie cu un grup de detectorişti, în fostul oraş daco-roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Mafia aurului dacic, înţesată cu poliţişti şi securişti. Cum s-a transformat Sarmizegetusa Regia în noul El Dorado

Sarmizegetusa Regia a devenit un „El Dorado“ al căutătorilor de comori dacice. Fiecare descoperire a stârnit fascinaţia românilor, dar şi o muţime de controverse. Zeci de infractori, printre care s-au numărat şi foşti oameni ai legii, au creat o adevărată mafie a aurului dacic pe care l-a exploatat şi vândut în interes propriu, iar numeroase artefacte au dispărut definitiv de pe teritoriul ţării.

VIDEO Secretul celor 139 de Kosoni din aur găsiţi de copii într-o vizuină a fost aflat în anchetarea lui Adrian Stoicoi

Adrian Stoicoi, arestat preventiv într-un dosar în care a fost acuzat de infracţiuni legate de traficul de tezaure antice, a contestat decizia Judecătoriei Alba Iulia. Dosarul va fi soluţionat luni de Tribunalul Alba. Anchetarea sa are legătură cu găsirea unei comori de 139 de monede dacice din aur, tezaur descoperit de trei copii într-o vizuină de vulpe şi predat autorităţilor.