Adevărul despre matriţa antică de bronz din Sarmizegetusa. Cum a fost descoperit artefactul unic în lume VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Matriţa în momentul descoperirii. Foto: Vladimir Brilinsky.
Matriţa în momentul descoperirii. Foto: Vladimir Brilinsky.

Magistraţii au publicat motivarea dosarului matriţei antice de bronz descoperită la Sarmizegetusa Regia în care au stabilit împrejurările în care a fost descoperită.

Timp de cinci ani, Andreea Ciuciu, o tânără din Arad care a fost martor în 2013 la descoperirea matriţei antice de bronz din Sarmizegetusa Regia, a putut spera la o recompensă importantă pentru participarea la descoperirea artefactului preţios.

GLERIE FOTO CU MATRIŢA DIN SARMIZEGETUSA REGIA

Recent, magistraţii Tribunalului Hunedoara au respins cererea de recompensă formulată de arădeancă, iar despăgubirile de circa 500.000 de lei solicitate iniţial nu i-au mai fost acordate. În ultimele zile, instanţa a publicat motivarea soluţiei prin care a refuzat pretenţiile Andreei Ciuciu, în procesul început în 2016 la Deva.

„Minunea de Sânziene”

Magistraţii au reţinut în dosar că în urma unei furtuni ce a avut loc în noaptea de 22-23 iunie 2013, în ajunul Sînzienelor, pe raza sitului arheologic de la Sarmizegetusa Regia au fost doborâţi mai mulţi copaci situaţi în incinta acestuia, astfel că, a doua zi, personalul care se ocupa de paza sitului l-a anunţat pe Vladimir Brilinsky despre cele întâmplate – în calitate de administrator al sitului arheologic.

„Prin urmare, acesta, în data de 23 iunie 2013, însoţit de un grup de şapte tineri – prieteni ai fiului său, invitaţi la o petrecere din localitatea Costeşti – a ajuns în jurul prânzului în incinta sitului arheologic Sarmizegetusa Regia cu intenţia de a inspecta arborii doborâţi de furtună şi de a încerca degajarea unui drum de servitute. Făcând o plimbare cu grupul de tineri numitul Vladimir Brilinsky a observat un copac smuls din rădăcini situat în incinta sitului arheologic la aproximativ 60 de metri de incinta militară şi la 40 de metri de Băile Romane. Prima persoană care s-a apropiat de copacul căzut a fost nora acestuia, Alisa, urmată de Vladimir Brilinsky, care a ajuns primul în faţa rădăcinilor copacului răsturnat. Se mai reţine că prima persoană din grup care a văzut o parte din artefactul în cauză a fost numitul Trufaş Ioan, acesta atrăgându-i atenţia lui Vladimir Brilinsky asupra obiectului verde ce se zărea parţial dintre rădăcini”, se arată în dosarul matriţei din Sarmizegetusa Regia.. 

„Imediat, Vladimir Brilinsky a sărit în groapa produsă de dezrădăcinarea arborelui căzut şi a încercat să degajeze pământul din jurul matriţei de bronz, fiind urmat la scurt timp de T. Ioan şi K. K. care l-au ajutat în acest sens. După ce au scos matriţa dintre rădăcinile copacului au aşezat-o în groapa produsă de dezrădăcinare şi toţi membrii grupului au fotografiat-o şi filmat-o, bucurându-se de descoperirea acesteia, aşa cum rezultă din declaraţiile martorilor audiaţi, din planşele foto şi materialele video depuse la dosarul cauzei”, continuă expozeul din instanţă.


Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

image

Autorităţile au fost anunţate imediat despre descoperire

După ce grupul a făcut fotografii şi filme cu matriţa, artefactul a fost pus de către Vladimir Brilinsky în rucsacul său şi împreună au părăsit incinta site-ului arheologic, după ce au asigurat locul unde matriţa a fost descoperită. 

Apoi, Vladimir Brilinsky i-a transportat la cabană pe membrii grupului şi, însoţit de Trufaş Ioan, a coborât până în zona cu semnal GSM pentru a anunţa pe primarul comunei Orăştioara de Sus despre descoperirea făcută. Întrucât în acea zi nu a reuşit să ia legătura cu primarul, fiind o zi de duminică, administratorul sitului UNESCO a sunat alte persoane cu atribuţii în domeniul cercetării arheologice din cadrul sitului Sarmizegetusa Regia pentru a anunţa descoperirea matriţei.

Întorşi la cabană au depozitat artefactul într-un fişet metalic, iar a doua zi (24 iunie 2013) s-au întâlnit cu grupul de arheologi autorizaţi în cercetarea sitului arheologic Sarmizegetusa Regia din cadrul Muzeului Culturii şi Civilizaţiei Dacice şi Romane şi Muzeului Naţional al Istoriei Transilvaniei Cluj Napoca, se arată în dosar.

Magistraţii au reţinut că în aceeaşi zi (24 iunie 2013) artefactul a fost predat de Vladimir Brilinsky Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, iar în data de 25 iunie 2013 acesta l-a înştiinţat în scris pe primarul comunei Orăştioara de Sus despre descoperirea făcută. „Se mai reţine că potrivit rapoartelor de expertiză judiciară şi extrajudiciară arheologică întocmite în cauză, artefactul descoperit este unicat, se încadrează în categoria „Tezaur” şi a fost evaluat la suma de 560.000 lei”, se arată în dosar.


Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

matrita

Brilinsky, primul care a atins matriţa

Magistraţii au reţinut că deşi Andreea Ciuciu a făcut parte din grupul celor 7 persoane care împreună cu Vladimir Brilinsky au fost de faţă la descoperirea artefactului, totuşi, contribuţia acesteia la descoperirea făcută nu este una relevantă în cauză.

„Astfel, aşa cum rezultă din declaraţiile martorilor audiaţi, prima persoană care a văzut artefactul între rădăcinile copacului doborât de furtună a fost Trufaş Ioan, care i-a atras atenţia acestui fapt lui Vladimir Brilinsky, acesta fiind prima persoană ce a atins matriţa. De asemenea, raportat la criteriile prevăzute de art. 49 al. 1, respectiv obligaţia descoperitorului să predea bunul descoperit în termen de 72 de ore primarului UAT în a cărui rază s-a făcut descoperirea, bunul descoperit, se constată că reclamanta nu a îndeplinit această cerinţă a legii, câtă vreme artefactul a fost predat autorităţilor de Brilinsky Vladimir”, se arată în motivarea instanţei.


Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

image

Descoperirile din Sarmizegetusa nu pot fi considerate întâmplătoare

În ceea ce priveşte caracterul „întâmplător” al descoperirii făcute, instanţa a reţinut că în speţă nu este întrunit, câtă vreme descoperirea a avut loc în incinta sitului arheologic Sarmizegetusa Regia, care este clasat ca şi monument istoric aflat pe lista patrimoniului mondial UNESCO, cu o suprafaţă de 18,3 hectare şi se află în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara.

Magistraţii au apreciat că orice descoperire sau detecţie a unor bunuri arheologice situate în cadrul acestui perimetru, despre care s-a dovedit ştiinţific că este încărcat cu vestigii ale civilizaţiei daco-romane evidenţiate până în prezent doar parţial, nu poate avea caracterul unei „descoperiri întâmplătoare” în sensul legii.

„Faptul că matriţa de bronz a fost adusă la suprafaţă ca urmare a conlucrării fericite a forţelor naturii, fiind expusă privirilor unuia din membrii grupului din care a făcut parte şi reclamanta nu înseamnă că descoperirea a fost una întâmplătoare, decât dacă s-ar fi produs în altă locaţie, situată în afara perimetrului vreunui sit arheologic. Faţă de aceste aspecte, instanţa apreciază că reclamanta nu este îndreptăţită a primi recompensa bănească despre care face vorbire aliniatul 4 al art. 49 din Legea nr. 182/2000, astfel că acţiunea acesteia în pretenţii formulată în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Judeţean Hunedoara, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată”, au concluzionat magistraţii Tribunalului Hunedoara.


Sarmizegetusa Regia. Foto: Andreea Văduva.

Andreea Ciuciu (34 de ani) a solicitat în 2015 despăgubiri de 500.000 de lei statului român pentru participarea la găsirea artefactului considerat unic în lume. Procesul a început, la Tribunalul Hunedoara, în anul 2016 şi s-a prelungit datorită audierilor martorilor care ar fi asistat la descoperire şi a procedurilor legate de expertizarea matriţei de bronz. Tânăra a declarat că matriţa a fost găsită în pădure, la peste 200 de metri de monumentele din incinta sacră a Sarmizegetusei Regia, într-un loc în care nu erau marcaje şi panouri de avertizare care să arate că turiştii se află în interiorul unui sit arheologic. A fost o descoperire întâmplătoare,  preciza Andreea Ciuciu. 

image

„Am solicitat despăgubirea pentru participarea la descoperirea matriţei antice, fără să mă bazez pe o estimare oficială a valorii artefactului. Dar am înţeles că specialiştii de la muzeu considerau că piesa are valoarea a trei brăţări dacice de aur”, a relatat Andreea Ciuciu. 

Versiunea sa a fost contestată de fostul administrator al sitului UNESCO, Vladimir Brilinsky, cel care ar fi recuperat artefactul preţios, dar şi în urma administrării probelor.

Artefactul unic în lume

Matriţa din Sarmizegetusa Regia se numără printre cele mai preţioase artefacte descoperite de-a lungul timpului în România. A fost descoperită întâmplător, în vara anului 2013, la rădăcina unui fag bătrân doborât de furtunile din preajma sărbătorii Sânzienelor. Locul descoperirii se află în incinta monumentului istoric, aflat în patrimoniul cultural mondial UNESCO. 

Misteriosul obiect antic, cu o greutate de  opt kilograme şi o formă hexagonală, ar fi fost folosit pentru confecţionarea unor obiecte de artă din metal. Pe el au fost încrustate scene de luptă între animale, reale şi fabuloase, printre care grifoni, lupi, hipopotami şi lei, care au dat naştere mai multor interpretări. Artefactul poate fi văzut la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Enigmele matriţei din Sarmizegetusa Regia: de unde provin lupii înaripaţi şi ce simbolizează fioroşii grifoni, ilustraţi pe artefactul antic, unic în lume

FOTO Imagini unice cu descoperirea fabuloasă din Sarmizegetusa Regia ţinută „la secret“ timp de doi ani: matriţa antică a bijutierului din capitala Daciei

Cele mai faimoase bijuterii ale dacilor. Cât de pricepuţi erau meşterii din atelierele Sarmizegetusei în prelucrarea aurului şi unde au dispărut comorile lor

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite