Amfiteatrul şi Forul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa vor fi reabilitate cu cinci milioane de euro. CJ a aprobat investiţia

Consiliul Judeţean Hunedoara a aprobat proiectul de conservare şi restaurare a Amfiteatrului şi Forului din situl arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Investiţia, pentru care va fi solicitată finanţare prin Programul Operaţional Regional 2014 – 2020, a fost estimată la peste 21.000.000 de lei.

Proiectul de conservare şi restaurare a Amfiteatrului şi Forului din situl arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost aprobat în şedinţa Consiliului Judeţean Hunedoara, iar instituţia va solicita finanţare pentru derularea acestuia în cadrul Programului Operaţional Regional 2014 - 2020, Axa prioritară 5 – Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural.

Valoarea totală a proiectului aprobată de Consiliul Judeţean Hunedoara se ridică la 21.097.235 lei (inclusiv TVA), iar contribuţia administraţiei judeţene va fi de 628.700 de lei, inclusiv TVA. „Obiectivul general al proiectului îl reprezintă valoriificarea durabilă a obiectului de patrimoniu Ulpia Traiana Sarmizegetusa, prin lucrări de conservare şi restaurare, cu impact direct în creşterea numărului de vizitatori după intervenţia asupra sa, impulsionând dezvoltarea locală şi implicit a judeţului Hunedoara”, a informat Consiliul Judeţean Hunedoara.  Amfiteatrul roman de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa va fi refăcut şi va putea găzdui până la 6.000 de spectatori. Pentru restaurarea arenei va fi folosită marmură de la exploatările din zonă, informau recent reprezentanţii Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. Toate materialele utilizate în refacerea amfiteatrului vor fi compatibile cu materialele din antichitatea romană, utilizate la edificarea acestui monument: mortar, sorturi diferite de roci, marmură.

Al doilea proiect pregătit
Conducerea Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva a anunţat în luna august demararea unui alt proiect la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, care prevedea transformarea parcării de la intrarea în sit într-un spaţiu modern şi realizarea unei porţi monumentale, prin care turiştii vor intra în aşezarea antică.  Investiţia a fost estimată iniţial la 3,5 milioane de lei, însă preţul estmativ va scădea, susţineau recent reprezentanţii Muzeului.

Povestea Ulpiei Traiana Sarmizegetusa
Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost construită în vremea împăratului Traian,la poalele Retezatului, într-o zonă de importanţă strategică în care au avut loc de-a lungul secolelor mai multe bătălii sângeroase. Arheologii estimează că aici locuiau până la 30.000 de oameni. Printre cele mai spectaculoase construcţii din incinta oraşului antic se află amfiteatrul în tribunele căruia încăpeau peste 5.000 de oameni, susţin istoricii. Oraşul antic era străbătut de un drum imperial care venea de la Drobeta, iar în ruta sa intrau Tibiscum şi Sarmizegetusa, Apulum, Potaissa (Turda), Napoca (Cluj) şi Porolissum (Moigrad), cel mai nordic punct al provinciei. Declinul Sarmizegetusei romane a avut loc la mijlocul secolului al treilea. Pe fondul atacurilor şi al lipsei soluţiilor de a apăra Dacia, împăratul Aurelian a hotărât retragerea peste Dunăre a armatei şi funcţionarilor, care au fost urmaţi şi de proprietarii de pământ şi de sclavi. „Oraşul a continuat să supravieţuiască cu o populaţie împuţinată şi modestă, care trăia în palatele părăsite şi care, în caz de atac, se adăpostea în amfiteatru, transformat într-o fortăreaţă rezistentă. Viaţa oraşului a încetat probabil odată cu năvălirea hunilor şi a popoarelor aduse de aceştia, informează reprezentanţii secţiei muzeale a sitului.

Vă recomandăm şi:

VIDEO Ulpia Traiana Sarmizegetusa în imagini inedite. De ce este confundat oraşul antic cu Sarmizegetusa Regia

Primul oraş roman înfiinţat în vremea împăratului Traian se numără printre cele mai vizitate locuri din Transilvania, chiar dacă în ultimii ani investiţiile în conservarea monumentelor sale au lipsit, iar o parte dintre vizitatorii sitului de la poalele Retezatului confundă Ulpia Traiana Sarmizegetusa cu capitala Regatului Dac, Sarmizegetusa Regia din Munţii Orăştiei.

Megaconstrucţiile strămoşilor noştri. Cum au fost ridicate cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, podul peste Dunăre şi Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Ansamblul cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, oraşul daco-roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi podul de peste un kilometru ridicat în vremea împăratului Traian peste Dunăre se numără printre cele mai importante monumente ale Antichităţii, din ţara noastră.

Oraşe dispărute din România. Povestea celor două Sarmizegetusa: oraşul regilor daci şi capitala întemeiată de romani

Oraşe dispărute din România: Sarmizegetusa Regia şi Ulpia Traiana Sarmizegetusa au fost în perioade diferite ale Antichităţii cele mai importante oraşe ale Daciei. Ruinele celor două foste capitale se află pe teritoriul Hunedoara şi reprezintă situri istorice importante.

Ce limbă vorbeau, de fapt, dacii şi de ce nu foloseau scrierea. Sute de cuvinte mai puţin ştiute pe care ni le-au lăsat moştenire strămoşii noştri

Aproape 200 de cuvinte din limba română îşi au originea în limba vorbită de daci, potrivit celor mai mulţi dintre oamenii de ştiinţă care s-au dedicat studierii limbilor arhaice. Dacii nu foloseau scrierea, este o altă concluzie la care au ajuns lingviştii consacraţi, însă cele mai multe dintre teoriile privind limba sau scrisul în vremea antică au stârnit controverse.

Cele 10 secrete ale Sarmizegetusei Regia: cum a fost cucerită şi distrusă de romani, ce înseamnă Decebalvs per Scorilo şi misterele sanctuarelor solare

Sarmizegetusa Regia a fost capitala Daciei, înainte de războaiele romane care au dus la distrugerea ei. În prezent situl arheologic al vechiului oraş antic este inclus în patrimoniul UNESCO, importanţa fiindu-i astfel recunoscută pe plan mondial.