Hunedoara

articolul anterior articolul urmator

Arsenie Boca şi Mişcarea Legionară: „Le-am dat sfatul insistent să renunţe la pistol, la răzbunare şi la alte păcate”

10
18 Jun 2015 02:15:54
Autor: Daniel Guţă
Arsenie Boca, o fotografie din timpul anchetelor. FOTO: marturisitorii.ro.
Arsenie Boca, o fotografie din timpul anchetelor. FOTO: marturisitorii.ro.

Arsenie Boca a ajuns în închisorile regimului comunist în urma acuzaţiilor privind legăturile sale cu Mişcarea Legionară. A fost urmărit ani întregi de Securitate, iar anchetatorii săi au adunat numeroase mărturii privind sprijinul pe care călugărul l-ar fi acordat legionarilor. În ciuda presiunilor exercitate asupra lui, Arsenie Boca a negat întotdeauna apartenenţa la Mişcarea Legionară sau vreo altă implicare politică.

Părintele Arsenie Boca s-a ţinut departe de Mişcarea Legionară, chiar dacă presupusele legături cu membrii ei i-au adus ani de temniţă, de anchete şi au dus la scoaterea sa din rândul monahilor. Urmărirea informativă a fostului stareţ, pentru presupuse legături cu Mişcarea Legionară, a început în 1943, se arată în documentele păstrate în Arhivele fostei Securităţi. Un astfel de document, descoperit într-un dosar de anchetă al părintelui Arsenie Boca, datează în 17 iulie 1945 şi reprezintă o declaraţie autobiografică dată de acesta în arestul Râmnicu Vâlcii, unde a fost anchetat, pentru „legături cu legionarii”.

S-a ţinut departe de politică
În declaraţia dată Siguranţei statului, ieromonahul a negat orice fel de legături cu Mişcarea Legionară. A oferit însă detalii despre modul în care s-a raportat la ea în vremea studenţiei, la sfârşitul anilor 1930, când Mişcarea îşi câştigase adepţi în rândul multor tineri.

„Trei ani am stat la internat, ca să fie o garanţie pentru mine că nu mă ocup cu nici o pierdere de vreme. Pe-acolo mai veneau şi studenţi legionari care ne chemau cu ei. Nu m-am dus niciodată. Şcoala mă absorbea total şi n-aveam vreme de pierdut. Bătaia din copilărie pentru a nu pierde vremea mă urmărea ca un înger păzitor. În vremea aceea, mişcarea legionară era în toi şi se discuta de ea în toate părţile. Eu, ca un independent de politic, nu mi-am găsit înclinaţie către mişcare. Apoi s-a întâmplat că nici nu m-a mai chemat nimeni”, afirma Arsenie Boca. Acesta le declara anchetatorilor că singura lui participare la un eveniment legat de Mişcarea Legionară a fost participarea le procesiunea din 1937, cu ocazia aducerii în ţară a trupurilor legionarilor Ion Moţa şi Vasile Marin. „Când se întorceau din Spania, morţi, Moţa şi Marin, am ieşit cu colegi întâmplători prin curte până la trotuarul străzii Calea Griviţei, pe care trecea convoiul de la Gara de Nord spre Calea Victoriei. Căci Academia noastră era pe Calea Griviţei. Deci am privit o parte din convoi şi pe cei doi morţi. Atâta tot”, relata ieromonahul.

Arsenie Boca mai susţinea în declaraţia dată în arestul din Râmnicu Vâlcea că nu s-a implicat în niciun fel în politică. „La medicină de multe ori nu puteam merge din cauza frământărilor şi grevelor studenţeşti, care mă supărau pentru motivul că pierdeam vremea şi cunoştinţele de anatomie şi antropologie cu profesorul meu, care de multe ori era pus în imposibilitatea să-şi ţină cursul. Abia aci m-am lovit de mişcările politice studenţeşti, care mi-au produs o impresie neplăcută. Am fost complet în afară de orice mişcare studenţească sau înscriere în vreo mişcare politică”, a scris Arsenie Boca, potrivit fericiticeiprigoniti.net.

Lăsat să meargă la Muntele Athos
În susţinerea afirmaţiilor sale, preotul a mai adăugat că, în primăvara anului 1939, i s-a permis să plece din ţară, pe Muntele Athos, unde a stat trei luni, tocmai pentru că nu avea legături cu Mişcarea Legionară. „La plecare erau cele mai aspre cercetări ca nimeni din cei ce-au fost legionari vreodată să nu poată ieşi din ţară. Eu, neavând absolut nimic la activ, am obţinut paşaport de călătorie: în Europa „sans Russie”, de la Prefectura poliţiei din Sibiu. Iar întrucât eram diacon, am obţinut şi încuviinţările speciale de la cele trei Patriarhii: a României, a Constantinopolului şi a Atenei, precum şi a celor două guverne: român şi grec, precum că n-am nimic suspect la activ, ci simpla chemare către desăvârşirea interioară prin meşteşugul călugăriei”, a mai afirmat părintele.

Acuzat că a ajutat legionari
Trei ani mai târziu, în vara anului 1948, părintele Arsenie Boca, pe atunci călugăr la mănăstirea Brâncoveanu din Munţii Făgăraş, a fost din nou arestat, fiind cercetat pentru legături cu Mişcarea Legionară. Ar fi adăpostit în trecut un fugar, membru al Mişcării Legionare.

„Legături politice cu ei n-am avut, decât cele strict preoţeşti. Au mai trecut pe la mănăstire şi alţi foşti legionari, atât [de] prin comunele învecinate ţărani, cât şi de mai departe, dar n-am avut discuţii politice ci numai duhovniceşti. Ba mai mult, aflându-le starea politică le-am dat insistent sfatul de a se astâmpăra şi de a renunţa la pistol, la răzbunare şi alte păcate. I-am făcut să înţeleagă că stăpânirile se orânduiesc de sus, iar ce de jos nu au decât să le primească”, afirma Arsenie Boca, în declaraţia dată Siguranţei, în 7 iulie 1848.

Legionarii veneau des la mănăstirea din Făgăraş, la începutul anilor 1940. „Singurele legături ce le-am avut cu legionarii au fost cele spirituale, care sunt fireşti între preot şi credincioşi”, răspundea Arsenie Boca, în interogatoriul din 1948, document publicat în volumul ”Părintele Arsenie Boca în atenţia poliţiei politice din România”, de George Enache şi Adrian Nicolae Petcu.

Urmărit pas cu pas

Din cauza legionarilor care veneau tot mai des la mănăstire pentru a-i cere sfaturi călugărului, a continuat urmărirea informativă a acestuia şi în primii ani ai regimului comunist. Notele date de informatori, chiar dacă nu puteau fi dovedite, i-au adus alte necazuri. Una dintre ele, semnată în 1947 de o sursă a Siguranţei arăta că preotul era „unul dintre cei mai înfocaţi legionari prin faptul că vara, în timpul vacanţei, se duc diferiţi legionari din judeţ şi din alte părţi, unde, sub pretextul că se distrează şi fac excursii, se duc şi ţin şedinţe în locuinţa acestuia. La fel, acesta mai e şi un duşman al regimului, după care se exprimă chiar şi în public că el lupta contra comunismului”, relata un informator, potrivit cercetării „Părintele Arsenie Boca în Dosarele Siguranţei şi Securităţii”, realizată de Adrian Nicolae Petcu. Ieromonahul susţinea însă a fost neutru şi independent de orice politică, că nu a fost înscris în Mişcarea Legionară şi nu a simpatizat cu aceasta. Nici măcar nu deţinuse cărţi sau broşuri ale legionarilor, le declara anchetatorilor, iar la mănăstirea unde slujea nu au avut loc adunări ale legionarilor cu încuviinţarea lui.

Acuzat că a păstrat legături cu legionarii
În 1948, Arsenie Boca a fost mutat la Mănăstirea Prislop, din Ţara Haţegului, însă deja devenise o figură cunoscută, iar zvonurile despre legăturile sale cu legionarii s-au amplificat, în ciuda rezervelor manifestate de preot. Prigoana a continuat, cu aceleaşi acuzaţii, culmind cu ridicarea sa de Miliţie, în ianuarie 1951, de la Mănăstirea Prislop. „Sus-numitul înainte de 23 august a făcut parte din Mişcarea Legionară; după această dată, cu ocazia predicilor pe care le ţinea în biserică a instigat populaţia împotriva regimului democrat-popular. De asemenea, mai rezultă că în anul 1947 a găzduit la Mănăstirea Prislop pe legionarul Glatcov Grigore, care era urmărit de organele de stat. Pentru faptele enumerate mai sus a fost încadrat în Colonie de Muncă pe timp de 12 luni”, se arăta într-un document din Arhivele CNSAS, potrivit cercetării „Părintele Arsenie Boca în Dosarele Siguranţei şi Securităţii”, realizată de Adrian Nicolae Petcu. În aprilie 1952, preotul s-a reîntors la Prislop, însă hărţuirea lui a continuat.

Alt ajutor dat legionarilor, altă arestare
În anul 1955, părintele Arsenie Boca a fost din nou arestat sub pretextul unor presupuse legături cu membrii mişcării legionare. I s-a cerut să povestească, în cursul anchetei, despre legionarul Nicolae Pătraşcu, un lider al Mişcării, însărcinat pentru a organiza rezistenţa anti-comunistă în munţi. Călugărul l-a cunoscut pe acesta cu zece ani în urmă, în vremea în care Nicolae Pătraşcu venea să se spovedească la mănăstirea din Făgăraş. “I-am explicat că religia este împotriva forţei şi a folosirii pistolului şi i-am dat că exemplu greşeala lui Codreanu, care folosind pistolul şi-a găsit până la urmă moartea”, declara Arsenie Boca, potrivit unei note informative din 1955, publicată pe marturisitorii.ro.

Arsenie Boca a fost pus sub acuzare pentru „omisiunea de denunţ“ a legionarului Nicolae Bordasiu, căutat de autorităţi, iar ulterior a fost condamnat la şase luni de închisoare. Eliberat în aprilie 1956 din Penitenciarul Oradea, Arsenie Boca a semnat angajamentul de a nu vorbi nimănui despre ce a văzut în închisoare, în perioada detenţiei şi a anchetelor. Pentru o perioadă s-a întors la Prislop, însă a continuat să fie în atenţia Securităţii. Iar în cele din urmă, în 1959, a fost nevoit să părăsească mănăstirea şi obligat să renunţe pentru restul vieţii la activitatea preoţească.

Nu a recunoscut legăturile cu legionarii
Arsenie Boca a fost urmărit până în ultimele luni ale vieţii. Unul dintre motivele supravegherii sale de către angajaţii Securităţii a fost reprezentat de presupusele legături cu membrii ai Mişcării Legionare din anii 1940 şi cu foşti membrii ai acesteia, după 1950. „Deţinem informaţii verificate că în anul 1945 a avut legături legionare cu Pătraşcu Nicolae, comandant legionar, în prezent arestat. Legăturile lui Boca Zian Arsenie cu Pătraşcu Nicolae au constat în aceea că a executat instrucţiunile primite de la Pătraşcu de a ajută organizaţia legionară, concretizate prin aceea că în anul 1949 a găzduit la Mănăstirea Prislop pe calu­garul Plămădeală Leonida, condamnat la 7 ani temniţă grea“, se arăta într-o nota informativă semnată de un colonel de Securitate în anul 1962, păstrată în Arhivele CNSAS. Arsenie Boca a rămas consecvent şi nu a declarat vreodată că ar fi avut implicaţii în Mişcarea Legionară, în ciuda presiunilor făcute de anchetatorii săi, care i-au creat imaginea de „preot – legionar”.


Vă recomandăm şi:

Secretul lui Arsenie Boca: femeia care a stat 40 de ani lângă el. Cutremurătoarea poveste a Zamfirei, tânăra pe care duhovnicul nu a lăsat-o să se omoare

Ucenica lui Arsenie Boca, maica Zamfira îşi are locul de veci la Mănăstirea Prislop, alături de mormântul părintelui. I-a fost alături timp de peste 40 de ani, din primele zile în care a ajuns la mănăstire şi până la moartea duhovnicului. Povestea ei de viaţă este cutremurătoare. Potrivit unor mărturii, a fost salvată de la moarte de părintele Arsenie Boca şi, la rândul ei, a fost ucenica şi “îngerul păzitor” al acestuia.

Fotografii unice de la înmormântarea părintelui Arsenie Boca au fost publicate în premieră după 25 de ani

Două fotografii rare care înfăţişează înmormântarea părintelui Arsenie Boca la Mănăstirea Prislop (Hunedoara) au fost publicate în premieră, la 25 de ani de moartea duhovnicului.

Zece învăţături ale părintelui Arsenie Boca despre ispită: "Avem sămânţa ei în noi din cauza poftei trupeşti în care am fost zămisliţi"

Au trecut mai bine de 25 de ani de la moartea părintelui Arsenie Boca, iar între timp duhovnicul a devenit un adevărat fenomen al ortodoxiei. Pelerinaje impresionante au loc în fiecare sfârşit de săptămână la mănăstirea Prislop, unde se află locul său de veci, iar învăţăturile sale au ajuns la fel cunoscute ca personalitatea sa. Unele dintre ele au menirea să îi ajute pe oameni să nu cadă pradă ispitelor.

Zece profeţii ale părintelui Arsenie Boca: moartea Ceauşeştilor, vărsarea de sânge de la Revoluţie, cutremure şi năpaste

Arsenie Boca, duhovnicul intrat în rândul marilor personalităţi ale ortodoxiei româneşti, ar fi prevestit că preşedintele comunist Nicolae Ceauşescu va muri în ziua de Crăciun a anului 1989. Profeţiile părintelui sunt susţinute de foştii săi apropiaţi şi de cei care l-au cunoscut, iar li se adaugă alte prorociri despre sfârşitul comunismului, războaie şi viitorul României.

Părintele Arsenie Boca şi cele zece mari învăţături despre taina rugăciunii. Care era cea mai cunoscută rugăciune pe care o rostea dimineaţa Sfântul Ardealului

Părintele Arsenie Boca a lăsat posterităţii o moştenire spirituală impresionantă, iar vorbele sale despre credinţă, rugăciune şi milostenie sunt preţuite de milioane de români, dovadă fiind mulţimile de pelerini care vin să să se roage la mormântul său de la Mănăstirea Prislop. Cea mai cunoscută rugăciune a părintelui este cea pe care acesta obişnuia să o rostească dimineaţa.

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

10 Comentarii

Cristian Saileanu
18.06.2015, 06:51:34

"stăpânirile se orânduiesc de sus, iar ce de jos nu au decât să le primească" rar mi'a fost dat sa citesc o dobitocenie mai mare - acelasi lucru pe care il spunea si Martin Luther... Deci, taci si inghite...

+1 (5 voturi)
Paun Al
18.06.2015, 08:13:50

"Ascultarea " de preot , de ierarh este esenta religiei . A o transla si in lumea Cezarului , a asculta si suporta "stapanirile devine mult mai simplu , odata ce ai fost educat de religie . Sa fim "ascultatori . Asa ne vor si religiile si Cezarul . Cu astfel de manipulari , un numar atat de mic de oameni ... controleaza un numar atat de mare de semeni de ai lor .

-3 (3 voturi)
x cogito ergo sum
18.06.2015, 08:21:09

Aceasta dobitocenie cum ii spui provine de la apostoli in urma cu aproape 2000 de ani .Ei au scris ca sa fim supusi stapanirilor

0 (4 voturi)
Cristian Saileanu
18.06.2015, 12:11:24

Ori de unde o veni, tot dobitocenie este. Asta spunea si Popa Moise tradatorului de neam si eroi Gheorghe Necula, dupa ce il tradase pe Horea - Dumnezeu nu te va pedepsi caci Dumnezeu i'a pus pe grofi in frunte! Toate societatile opresive au folosit acelasi truc - dobitoci sunt nu numai cei care o spun, ci si cei care o accpeta.

0 (2 voturi)
Mihai Pascu
18.06.2015, 12:48:59

"Da-i Cezarului ce e al Cezarului", spunea cineva. Daca nu crezi, atunci nu trebuie sa inveninezi textele de pe internet cu gandurile tale.

Vezi toate comentariile (10)

Modifică Setările