"Aurul dacic" a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Documentele din dosarul traficanţilor de comori
0
Dosarul traficanţilor de comori dacice, acuzaţi că au devalizat siturile arheologice din Munţii Orăştiei şi au scos din ţară ilegal obiecte antice în valoare de milioane de euro a ajuns pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României. Instanţa judecă decursul declarat în cauză şi va da sentinţa finală, în dosarul care se află din 2005 pe rolul Tribunalului Hunedoara şi apoi al Curţii de Apel Alba Iulia.
În 18 decembrie 2013, Curtea de Apel Alba Iulia a condamnat 11 inculpaţi într-un dosar în care au fost judecaţi pentru constituirea celei mai mari reţele de traficanţi de obiecte antice valoroase, sustrase din siturile arheologice din Munţii Orăştiei. Sentinţa instanţei nu a fost definitivă, astfel că dosarul a ajuns, în recurs, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României. Procesul a început în această săptămână.
La Curtea de Apel Alba Iulia, unde dosarul a fost judecat în apel, cei 11 inculpaţi au fost condamnaţi pentru infracţiuni legate de traficul de obiecte de patrimoniu şi asociere în săvârşirea unor infracţiuni, la pedepse cuprinse între trei ani şi 10 ani de închisoare. Iulian Ceia, considerat liderul grupării specializate în traficul de obiecte antice, provenite din siturile arheologice ale cetăţilor dacice, a primit şapte ani de închisoare, pedeapsă redusă cu cinci ani, la apel, faţă de cea stabilită de Tribunalul Hunedoara în 2012.
Un deceniu de anchete
Potrivit procurorilor, în perioada 1997 – 2005 membrii reţelei de traficanţi de comori au sustras mai multe tezaure de bijuterii, monezi şi obiecte de valoare antice, în principal din siturile cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, aflate în patrimoniul UNESCO. Printre bunurile care au ajuns pe piaţa neagră a antichităţilor se numără şi cel puţin 15 spirale din aur masiv.
Extras Sentinta TB Hd Dosar 41-97-2005
Apărătorii inculpaţilor au solicitat achitarea acestora, unul dintre motive fiind că brăţările din aur nu sunt autentice. Infracţiunile puse în sarcina aurarilor au fost legate de traficul de obiecte de patrimoniu, şantaj, furt calificat de obiecte de patrimoniu din situri arheologice cu consecinţa pierderii acestor bunuri pentru patrimoniul cultural naţional, lipsire de libertate şi chiar proxenetism. Prejudiciul produs de învinuiţi a fost de peste două milioane de euro.
“De la declanşarea anchetei în anul 2005 şi până în prezent, prin activitatea organelor judiciare, au fost repatriate mai multe tezaure antice: 711 monede Koson din aur, 13 brăţări dacice din aur, un colier cu pandative şi o pereche de cercei din aur, trei scuturi dacice din fier forjat, depozite de unelte şi arme, câteva zeci de mii de monede antice din aur, argint şi bronz, precum şi numeroase alte artefacte, depuse în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României şi a muzeelor naţionale de istorie din Alba Iulia şi Cluj-Napoca”, informa Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
Vă recomandăm şi:
O matriţă din bronz, din atelierul unui bijutier din vremea dacilor, se va alătura colecţiilor Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. Va fi piesa de rezistenţă a unui muzeu care adăposteşte peste două kilograme de aur şi peste trei kilograme de argint în bijuterii şi obiecte de artizanat vechi de până la două milenii.
Curtea de Apel Alba Iulia a pronunţat astăzi soluţia în cel mai vechi dosar al căutătorilor de comori din Munţii Orăştiei. Instanţa din Alba Iulia a redus condamnările primite în 18 decembrie 2009 de membrii grupării acuzate de trafic de obiecte de patrimoniu. Sentinţa nu este definitivă.
Ţinutul cetăţilor dacice a fost dintotdeauna un loc al misterelor şi al legendelor. În zona Sarmizegetusei Regia, oamenii au păstrat istorisiri vechi, despre aurul ascuns de strămoşi în munţi, iar descoperirea fiecărei comori a stârnit şi mai mult fantezia localnicilor. Istoricii au consemnat, de asemenea, poveştile vechilor căutători de comori, din secolele trecute.
Sarmizegetusa Regia, cea mai importantă dintre cetăţile dacilor liberi, se dezvăluie la capătul unui drum întortocheat care porneşte din oraşele Călan sau Orăştie, străbate câteva sate împrăştiate pe coasta munţilor Hunedoarei (Ludeşti, Costeşti, Grădiştea de munte), apoi urcă prin desişul pădurii şi îl lasă pe călător în faţa unor ziduri imense, vechi de peste 2.000 de ani.
Se încarcă comentariile...
