Blestemul matriţei din Sarmizegetusa Regia: o tânără a cerut despăgubiri record pentru găsirea comorii dacice

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Matriţa este expus în muzeul din Deva. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
Matriţa este expus în muzeul din Deva. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Cea mai mare descoperire arheologică din ultimii ani, înregistrată în Sarmizegetusa Regia, stârneşte controverse. Andreea Ciuciu, o tânără din Arad, susţine că a participat la descoperirea matriţei antice şi solicită în instanţă despăgubiri de circa 500.000 de lei instituţiilor abilitate. Arădeanca este contrazisă de Vladimir Brilinsky, administratorul sitului UNESCO, iar reprezentanţii Muzeului din Deva au refuzat despăgubirea.

Au trecut peste trei ani de la descoperirea matriţei antice din Sarmizegetusa Regia, iar obiectul antic, unic în lume, continuă să stârnească patimi. Andreea Ciuciu, o  tânără din Arad care spune că ar fi participat la găsirea matriţei din seara de 23 iunie 2013 a solicitat în instanţă despăgubiri de 500.000 de lei pentru participarea la descoperire.

Dosarul a fost înregistrat la Judecătoria Deva, iar pârâţii sunt Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, Ministerul Culturii, Ministerul Finanţelor Publice, Consiliul Judeţean Hunedoara şi Serviciul Public de Administrare a Monumentelor Istorice. Tânăra a solicitat acordarea unei recompense în valoare de 1/7 din 45 la sută din valoarea obiectului descoperit, „având în vedere că am fost parte a grupului de şapte persoane care a realizat această descoperire, unicat şi cu valoare excepţională”, se arată în dosar.

Matriţa, scoasă din pământ
Versiunea Andreei Ciuciu despre descoperirea matriţei antice prezintă diferenţe de cea relatată oficial de reprezentanţii sitului UNESCO şi este negată de administratorul Sarmizegetusei Regia, Vladimir Brilinsky.

FOTO Matriţa din Sarmizegetusa

„La data de 23 iunie 2013, împreună cu un grup de prieteni am vizitat vestigiile cetăţii Sarmizegetusa Regia din Munţii Orăştiei. Acest grup de prieteni era compus, pe lângă subsemnata, din numiţii Trufaş Ioan, Robert Kurti, Gura Cristian şi soţia acestuia şi Radu Brilinsky şi soţia acestuia. Făcând o plimbare prin pădurea din jurul cetăţii, o persoană din grup a observat un arbore doborât de furtună, smuls din pământ cu tot cu rădăcini. Uitându-ne cu mai mare atenţie în groapa astfel formată ni s-a părut că observăm, ieşind din pământ, un obiect cu forma regulată. Din curiozitate şi iniţial pe un fond de glumă, ne-am apropiat şi am început să dezgropăm obiectul care se dovedea a fi unul unul din metal, dar niciunul dintre noi nu putea determina despre ce este vorba.

Dându-ne seama că obiectul ar putea reprezenta un artefact antic, probabil dacic, având în vedere locaţia unde ne găseam, l-am dezgropat de tot, l-am introdus în rucsacul unuia dintre cei din grup şi l-am transportat la tatăl lui Radu Brilinsky, unul dintre membrii grupului nostru. Aceasta pentru că tatăl lui Radu Brilinsky, Vladimir Brilinsky, era administratorul sitului Sarmizegetusa. Când a văzut obiectul, Vladimir Brilinski a luat legătura cu superiorii săi şi cu diverse cadre universitare din domeniul istoriei şi arheologiei, pentru a-i încunoştinţa despre descoperire. Am lăsat obiectul în păstrarea domnului Brilinsky Vladimir, aşa cum acesta ne ceruse, şi care l-a prezentat a doua zi dimineaţa persoanelor pe care le anunţase despre descoperire şi care s-au deplasat la faţa locului pentru a-l examina”, a susţinut Andreea Ciuciu, în cererea depusă iniţial la muzeu şi apoi la Judecătoria Deva.

FOTO Matriţa din Sarmizegetusa

Arădeanca a precizat că a încercat ulterior să obţină informaţii despre modalitatea în care ar putea fi recompensată pentru participarea la realizarea descoperirii şi că a aflat din presă că piesa ar fi fost estimată la valoare de un milion de euro, fără însă să aibă cunoştiinţă de o estimare oficială a artefactului.

Relatarea reclamantei, negată de Vladimir Brilinsky

Potrivit lui Vladimir Brilinsky, administratorul sitului UNESCO, o mare parte a afirmaţiilor făcute de tânără sunt false. „Ce este important în acest moment este că în vitrina muzeului din Deva se află un obiect de o foarte mare valoare care este recuperat şi nu răscumpărat. Statul român nu a dat bani pentru el. Dacă nu ar fi fost administraţia sitului de la Sarmizegetusa Regia, obiectul nu ar fi existat în prezent la Muzeul din Deva”, a precizat Vladimir Brilinsky.

matrita

Furtuna a dus la descoperirea ei

La o săptămână de la descoperire, Consiliul Judeţean Hunedoara a oferit în premieră informaţii despre descoperirea de la Sarmizegetusa Regia. „În urma unei furtuni violente care a avut loc în noaptea de 23 spre 24 iunie a.c., pe teritoriul sitului arheologic Sarmizegetusa Regia – Grădiştea de Munte, administrat de Consiliul Judeţean Hunedoara, a fost descoperită o piesă deosebit de importantă, sub un fag dezrădăcinat. Este vorba de o matriţă din bronz folosită în antichitate la realizarea tiparelor pentru turnat piese decorative din metale preţioase, fiind singura piesă de acest fel descoperită până acum pe întreg teritoriul fostei Dacii. Obiectul găsit arată calitatea artistică iesită din comun a mestesugarului care l-a realizat si implicit a produselor obţinute. Piesa de o valoare inestimabilă a fost recuperată imediat de către reprezentantul Administraţiei Sitului Sarmizegetusa Regia si predată la Muzeul Civilizaţiei Dacice si Romane (MCDR) Deva. După studierea atentă de către colectivul stiinţific al Santierului Arheologic „Cetăţile dacice din Munţii Orăstiei”, această piesă remarcabilă va intra în circuitul muzeal firesc, fiind înregistrată în inventarul MCDR Deva”, informa CJ Hunedoara, în comunicatul din 1 iulie 2013.

Matriţa din Sarmizegetusa

Tot ce e în sit rămâne al sitului

Reprezentanţii Muzeului au depus o întâmpinare faţă de pretenţiile reclamantei în care au invocat lisa calităţii procesuale pasive a MCDR. „Precizăm că în afară de solicitarea reclamantei, pentru matriţa de bronz descoperită nu au fost formulate cereri de către alte persoane, prin care să se solicite recompense”, se arată în întâmpinarea din dosar. „Orice fel de intervenţii într-un sit de către persoane neautorizate este interzisă, iar descoperirea unor bunuri nu reprezintă o descoperire întâmplătoare. Mai mult, efectuarea unor lucrări care pot afecta siturie arheologice, în absenţa certificatului de descărcare arheologică, reprezintă o infracţiune”, au completat reprezentanţii MCDR.

Istoricul Gelu Florea despre descoperirea de la Sarmizegetusa

Potrivit informărilor oferite de-a lungul timpului, matriţa de la Sarmizegetusa Regia a fost descoperită întâmplător, în vara anului 2013, la rădăcina unui fag bătrân doborât de furtunile din preajma  sărbătorii Sânzienelor. Vechi de circa două milenii, misteriosul obiect antic folosit pentru confecţionarea unor obiecte de artă din metal a fost realizat din bronz şi are o greutate de circa opt kilograme şi o formă hexagonală. Pe el au fost încrustate scene de luptă între animale, reale şi fabuloase, care au dat naştere mai multor interpretări. Potrivit istoricului Gelu Florea, prezenţa matriţei în capitala Regatului Dac reprezintă o dovadă în plus a conectării acestui spaţiu cultural la fluxul artistic şi tehnologic de foarte bună calitate din antichitate. Matriţa poate fi văzută la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.


Vă recomandăm şi:

Enigmele matriţei din Sarmizegetusa Regia: de unde provin lupii înaripaţi şi ce simbolizează fioroşii grifoni, ilustraţi pe artefactul antic, unic în lume

Matriţa de la Sarmizegetusa Regia, considerată printre cele mai valoroase piese arheologice descoperite în ultimele decenii în România, ascunde enigme care până în prezent nu au putut fi descifrate.

Unele dintre ele sunt legate de prezenţa animalelor fabuloase încrustate în artefactul antic din bronz: grifoni cu capete de lup şi cozi de leu, înfăţişări extrem de rare în arta popoarelor din Antichitate.

FOTO Imagini unice cu descoperirea fabuloasă din Sarmizegetusa Regia ţinută „la secret“ timp de doi ani: matriţa antică a bijutierului din capitala Daciei

Imagini în care este înfăţişată cea mai importantă descoperire arheologică realizată în ultimii ani în Sarmizegetusa Regia au fost publicate, în premieră, la doi ani de la data descoperirii comorii arheologice. Fotografiile caree înfăţişează matriţa bijutierului din fosta capitală a Daciei preromane au fost realizate de Vladimir Brilinsky, omul care a descoperit obiectul misterios.

Cele mai faimoase bijuterii ale dacilor. Cât de pricepuţi erau meşterii din atelierele Sarmizegetusei în prelucrarea aurului şi unde au dispărut comorile lor

Cele mai valoroase piese de tezaur descoperite în Sarmizegetusa Regia sunt brăţările din aur masiv, din vremea dacilor, bogat împodobite. Obiectele unice spun povestea măiestriei cu care dacii prelucrau metalele, susţin istoricii. De-a lungul timpului, multe alte tezaure de bijuterii care au aparţinut vechilor locuitori ai ţinuturilor Carpaţilor s-au pierdut pentru totdeauna.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite