Braconierul care a ascuns o brăţară dacică preţioasă a fost condamnat după 10 ani. Va plăti peste 110.000 de euro

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Brăţară dacică. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
Brăţară dacică. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Daniel Moc, un fost căutător de comori, acuzat că a scuns o brăţară dacică descoperită împreună cu alte cinci astfel de piese de aur masiv, în Sarmizegetusa Regia, şi-a primit sentinţa.

Curtea de Apel Alba Iulia a pronunţat sentinţa pentru Daniel Moc, unul dintre cei zece inculpaţi într-un dosar al traficului de comori furate din siturile cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei.

Daniel Moc a solicitat să fie judecat separat, după ce în 2015, în acelaşi dosar, Judecătoria Deva l-a achitat pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, dar l-a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru furt calificat asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural aflat în situri arheologice şi la un an închisoare pentru infracţiunea de acces cu detectoare de metale sau utilizarea lor în zonele cu patrimoniu arheologic, fără autorizare prealabilă.

Despăgubiri de 111.000 de euro
La finalul unui proces început în 2008 la Deva şi continuat la Curtea de Apel Alba Iulia, Daniel Moc a primt următoarea sentinţă:

„Condamnă pe Moc Daniel la pedeapsa de şase luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat de obiecte de patrimoniul cultural cu consecinţa pierderii acestor bunuri pentru patrimoniul cultural naţional şi dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei. Încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracţiunea de tăinuire cu consecinţa pierderii unor bunuri pentru patrimoniul cultural naţional, constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale. Încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului Moc Daniel pentru infracţiunea de acces cu detectoare de metale sau utilizarea lor în zonele cu patrimoniu arheologic, fără autorizare prealabilă, constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale. Încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului Moc Daniel pentru infracţiunea de infracţiunea de şantaj, constatând că a intervenit prescrip?ia răspunderii penale. Reduce cuantumul despăgubirilor civile la care a fost obligat inculpatul Moc Daniel la suma de 111.576 euro. Definitivă”, a informat Curtea de Apel Alba Iulia.

Făcea parte din gruparea căutătorilor de comori
Potrivit rechizitoriului, „în perioada 2002 – mai 2005, Daniel Moc a participat în mod repetat la efectuarea de detecţii şi săpături neautorizate în siturile arheologice ale cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, clasate monument istoric, de unde a sustras o ţintă ornamentală în valoare de 50 euro şi a ajutat la valorificarea unei brăţări dacice în valoare de 500.000 Euro de către numitul Magda David (condamnat în dosarul Aurului dacic)”. Brăţara ar fi făcut parte din cele cinci spirale antice din aur descoperite de braconieri în mai 2001, într-o groapă sacră, în punctul Căprăreaţa, al Sarmizegetusei Regia.

„Martorii au atestat că inculpatul Moc Daniel a ascuns la domiciliul său o brăţară dacică din aur (care i-ar fi revenit din împărţirea prăzii lui Magda David). Pentru că din valorificarea acestui artefact ar fi trebuit răsplătit şi un localnic care a participat la descoperirea comorii, (folosit pe post de cărăuş şi săpător), la Magda David a procedat la o statagemă, susţinând că la locuinţa sa a avut loc o spargere, ascunzând-o la domiciliul inculpatului Moc Daniel. Deşi martorul şi-a dat seama că a fost înşelat, nu a avut curajul să-şi ceară răsplata, fiind unul din cei care a văzut brăţara şi ştia că aceasta a fost fotografiată la domiciliul inculpatului Moc Daniel”, se arăta în rechizitoriu.

Organele poliţiei judiciare au continuat cercetările şi la data de 14.06.2002 au procedat la efectuarea unei percheziţii domiciliare în vederea descoperirii brăţării sustrase. Cu ocazia percheziţiei în locuinţa inculpatului nu au identificat piesa de patrimoniu căutată, dar au descoperit un rucsac confecţionat din pânză de camuflaj, în care se afla un detector de metale marca Minelab Explorer, demontat, obiect utilizat la comiterea faptelor de braconaj arheologic. Într-un buzunar al rucsacului, anchetatorii au descoperit o piesă arheologică apreciată de experţi ca fiind o ţintă ornamentală, dacică”, se arăta în dosar.

image

Alţi doi inculpaţi au fost achitaţi
Din 2008, magistraţii Judecătoriei Deva şi ai Curţii de Apel Alba Iulia judecă dosarul în care zece hunedoreni şi cetăţeni străini sunt acuzaţi că au participat la furtul şi traficarea pe piaţa neagră a mai multor tezaure dacice sustrase din Sarmizegetusa Regia. În 2015, magistraţii Judecătoriei Deva i-au condamnat pe Ilic Ljubisa, Radu Horia Camil, Daniel Jurcă, Călin Corhan, Ioan Bodea, Ilie Luncan, Viorica Luncan, Daniel Moc, Ovidiu Laszlo Olah şi Remus Popa la pedepse cuprinse între doi ani şi şase ani de închisoare şi la plata unor daune de aproape 1,5 milioane de euro, pentru bunurile de patrimoniu traficate. Laszlo Olah şi Remus Popa au cerut să fie judecaţi separat, iar în urma disjungerii cauzei a fost încetat procesul penal împotriva lor, pentru infracţiunea de acces cu detectoare de metale sau utilizarea lor în zonele cu patrimoniu arheologic, fără autorizare prealabilă, după ce iniţial au fost condamnaţi, de Judecătoria Deva, la pedepse cu suspendare.

Procesul celorlalţi şapte membri ai grupării va continua la Curtea de Apel Alba Iulia, următorul termen de judecată fiind în 29 noiembrie.

Comori furate din Sarmizegetusa Regia
Potrivit anchetatorilor, grupul condus de un interlop sârb, Ilic Ljubisa, şi de clujeanul Radu Horia Camil, a fost cercetat pentru braconaj arheologic, în dosarul în care Ministerul Culturii şi Cultelor a cerut iniţial daune de 6,6 milioane de euro. În perioada 1998 – 2007, obiectele descoperite de echipele de braconieri în urma unor detecţii ilegale în siturile protejate din zona cetăţilor dacice ale Munţilor Orăştiei au ajuns pe piaţa neagră internaţională de antichităţilor. Potrivit anchetatorilor, la o singură acţiune a braconierilor, în vara anului 1999, în zona Dealului Grădiştii, (situl “Sub Munchea Cetăţii”, aflat la 40 de metri de incinta sacră a cetăţii Sarmisegetuza Regia), aceştia au descoperit un tezaur valoros, alcătuit din două brăţări dacice din aur masiv, 200 monede Lysimach din aur şi 500 tetradrahme din argint, comori care au ajuns în colecţiile private ale unor cetăţeni străini. Metoda ingenioasă prin care o parte dintre piese au fost scoase din ţară, prin vama Nădlac, era transportarea lor în rezervorul unor maşini.


Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Sarmizegetusa Regia a fost redeschisă. Marea surpriză pe care au avut-o turiştii în fosta capitală a Daciei

După aproape o lună în care accesul publcului a fost interzis în Sarmizegetusa Regia, timp în care a fost refăcut marele templu circular, aşezarea dacică din Munţii Orăştiei i-a întâmpinat din nou, pe turişti, cu porţile deschise.

VIDEO Descoperiri arheologice uimitoare în Sarmizegetusa Regia: ruinele unei clădiri misterioase şi o alee antică de lux, scoase la iveală

Arheologii au scos la lumină o alee antică, ramificaţie a celebrului drum pavat din Sarmizegetusa Regia şi un construcţie misterioasă, ridicată deasupra templelor dacilor, despre a cărei existenţă nu s-a ştiut până în prezent.

FOTO Primele imagini cu Sarmizegetusa Regia, după refacerea Marelui Templu. Cum s-a schimbat capitala Daciei

Sarmizegetusa Regia va fi deschisă publicului, după aproape o lună de la începerea lucrărilor de reabilitare a Marelui Sanctuar Solar.

Semnal de alarmă pentru cetăţile dacice: autorităţile sunt acuzate că au ascuns adevărul la UNESCO despre starea lor

O mulţime de date false despre situaţia cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei au fost introduse în raportul trimis la UNESCO, astfel că adevărul despre starea aşezărilor antice, a fost ascuns, susţine arheologul dr. Aurora Peţan. În schimb, au fost omise problemele legate de căutătorii de comori care au devastat siturile şi de degradarea acestora.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite