Castelul ruinat şi moşia grofilor din Ţara Haţegului sunt miza uriaşă a unui proces de revendicare. Ce au decis magistraţii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

De aproape 15 ani, Castelul Nalaţi Fay şi moşia sa de aproape 100 de hectare sunt disputate în instanţă, iar în acest timp monumentul din secolul al XIX-lea a rămas al nimănui.

Procesul în care presupuşii moştenitori ai grofilor care au stăpânit Castelul Nalaţi Fay şi moşia sa de aproape 100 de hectare a fost reluat de peste doi ani la Judecătoria Haţeg.

GALERIE FOTO

O expertiză a fost solicitată în cauză, însă rezultatele ei nu au fost publicate, în aşteptarea achitării costurilor ei. La termenul din 11 septembrie, instanţa a revenit cu o adresă către reclamanţi, cu solicitarea de a face dovada achitării diferenţei de decont expertiză în sumă de 7.000 lei, cu menţiunea că după această dovadă se va comunica raportul de expertiză. De asemenea, „a revenit cu adresă la expertul Pop Ion, cu solicitarea de a întocmi şi depune raportul de expertiză, cu menţiunea că s-a pus în vedere reclamanţilor să achite diferenţa decont în cuantum de 7.000 lei, însă acesta nu se va comunica până la achitarea integrală”, se arată în soluţia dată de Judecătoria Haţeg. Expertiza topografică solicitată de reclamanţii Szentivanyi Kristof şi Szentivanyi Ferenc a fost încuviinţată încă din luna ianuarie a anului trecut, iar în lipsa raportului de expertiză, dosarul nu a putut fi soluţionat.

Proces de durată
Castelul din secolul al XIX-lea, înconjurat de un parc dendrologic, este încă din anul 2005 obiectul unui litigiu. Atunci au apărut primii presupuşi moştenitori ai nobililor Victor şi Blanka Fay, care au deţinut castelul din Nalaţi şi terenurile sale de aproape 100 de hectare înainte de naţionalizarea din 1948. Şi tot de atunci castelul a rămas al nimănui, iar localnicii l-au transformat într-o ruină. În 2005 şi 2006, Katalin Maria Szent Ivanyi a susţinut că este urmaşa grofilor în proprietatea cărora s-a aflat moşia înaintea naţionalizării şi a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra monumentului şi a unor terenuri cu o suprafaţă totală de 94,37 hectare. Cererile sale de intrare în posesia castelului au fost respinse de Comisia judeţeană Hunedoara pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor prin hotărârea 294/2006. Katalin Maria Szent Ivanyi a dat în judecată statul român pentru a intra în posesia moşiei. A murit, însă, în 2015, iar urmaşii ei, Szentivanyi Kristof şi  Szentivanyi Ferenc au continuat procesul. În 2016, Judecătoria Haţeg le-a respins solicitările, însă la apel, un an mai târziu, Tribunalul Hunedoara a decis retrimiterea dosarului la Judecătoria Haţeg, pentru rejudecare.  

image

Povestea castelului părăsit
Castelul Nalaţi – Fay a fost construit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pe o veche moşie de la marginea oraşului Haţeg, care a aparţinut de-a lungul timpului mai multor familii nobiliare. În secolul al XIX-lea, domeniul se afla în proprietatea familiei Nalaczy din comitatul Hunedoara. A intrat apoi în posesia grofului Gyorgy Teleki, şi al soţiei sale Ilona Kendeffy, una dintre cele mai înstărite familii din Ardeal. La începutul secolului XX, castelul, parcul său dendrologic întins pe zece hectare, precum şi alte terenuri au fost lăsate fiicei acestora Blanka Teleki (Fay), măritată în 1888 cu Victor Fay. În urma Reformei agrare din 1921, cea mai mare parte dintre terenurile deţinute de soţii Fay, întinse pe o suprafaţă de circa 95 de hectare, au ajuns în proprietatea statului român, arată documentele prezentate într-un dosar de fond funciar. Castelul şi parcul dendrologic au rămas în proprietatea Blankăi Fay şi a fiicei sale, Pekri Clementina. Aceasta din urmă a murit în anul 1960. 

image

Între timp, la începutul anilor 1940, moşia de la Nalaţi a devenit centru de evacuare în care au fost ţinuţi evreii strânşi de autorităţi din oraşele judeţului. În 1948, castelul nobililor Fay şi grădinile sale au fost naţionalizate şi date în folosinţă, pentru următorii 50 de ani, Liceului de Industrii Agricole din Timişoara. În ani ’50, aici îşi petreceau vacanţele de vară mii de copii. Castelul a mai fost folosit ca internat şi centru pentru copii, iar în 1999 a fost emis certificatul de vacanţă succesorală în favoarea statului român. În ultimii ani, din cauza litigiului în care se află, nu s-au putut face investiţii în reabilitarea monumentului istoric.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Mărturia rară a unui explorator englez despre primul popas în Ardeal: „Românii sunt extrem de arătoşi, dar frumuseţea femeilor e tulburată de muncile grele”

Marile cetăţi ale lui Iancu de Hunedoara. Poveştile celor mai fastuoase monumente medievale ctitorite de voievod

Povestea neştiută a Castelului Corvinilor. Oamenii care l-au transformat din ruină într-o perlă a Imperiului Austro-Ungar

Secretele celor mai întunecate cotloane din Castelul Corvinilor. Soarta locurilor interzise, după marea restaurare

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite