Hunedoara

articolul anterior articolul urmator

Cât beau românii în anii '80 şi cum a ajuns regele Burebista eroul campaniilor împotriva alcoolismului

3
28 Jan 2020 03:48:09
Autor: Daniel Guţă
Fabrica de bere Hategana, în anii 80.
Fabrica de bere Hategana, în anii 80.

Autorităţile comuniste s-au folosit chiar şi de legenda regelui get Burebista în speranţa că îi vor înfrâna pe români de la consumul de băuturi alcoolice, ajuns în anii '80 la cote îngrijorătoare.

Românii se numără printre cei mai mari consumatori de băuturi alcoolice din lume, arată rapoartele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, însă alcoolismul se număra încă din anii ‘80 printre problemele „netratate” în România, potrivit rapoartelor păstrate în arhive.

Statisticile ultimilor ani ai regimului comunism arătau că vreme de patru decenii vânzările de băuturi alcoolice s-au aflat într-o continuă creştere.  

Dacă la începutul anilor ’50, berea era considerată un produs de lux, mai puţin accesibil în comerţ, Anuarul Statistic al Republicii Socialiste Române din 1981 arăta că faţă de anul 1950, consumul de bere crescuse în România de la 880.000 de hectolitri, la 9.734.000 hectolitri în 1980, adică de 11 ori.

Consumul de vin a crescut de la 6.800 de vagoane în 1950 la aproape 30.000 de vagoane în 1980, adică de peste patru ori. Cel mai comun vin ajuns în anii ’50 din centrele alimentare pe mesele românilor era numit, în argou, „Vin IPEIL” sau „vin din surcele”. Era considerat un alcool otrăvitor, obţinut prin distilarea lemnului, iniţialele IPEIL înseamnând „Întreprinderea pentru Exploatarea Industriei Lemnului”.

Vânzările de ţuică se dublaseră în trei decenii, iar consumul altor feluri de băuturi alcoolice (distilate) a crescut de şase ori până în anii ’80.  

Vinul de casă, mai sănătos decât cel din fabrică
Dincolo de datele oficiale, consumul real de alcool în România era mult mai mare datorită cantităţilor substanţiale de băuturi produse de români în propriile gospodării. Documentele de arhivă de la începutul anilor ’80 arătau iritarea autorităţilor vremii pe seama faptului că românii îşi foloseau parcelele destinate cultivării legumelor pentru producţia de struguri. Autorităţile făceau eforturi pentru a reduce suprafeţele de viţă de vie, însă populaţia insista să îşi creeze băutura pe cont propriu. „Oamenii de asemenea produc pe ascuns vin prin fermentarea a diverse alte fructe. Oricare ar fi ingredientele folosite, producţia de vin de casă este înfloritoare, dn simplul motiv că a primit reputaţia că dă senzaţia de euforie, dar fără dureri de cap şi greaţă. În contrast, vinurile produse de stat sunt, în general, slab procesate (de exemplu au adesea un conţinut ridicaţi de sulfiţi – o substanţă cu aciditate mare folosită la procesare) şi cauzează constant dureri de cap şi stări de greaţă”, arăta un raport păstrat în arhiveşe RFE (Radio Europa Liberă) din 1984.

Burebista, eroul luptei cu alcoolismul
Consumul de băuturi alcoolice în România ajunsese la un nivel tulburător în anii ’80, arătau autorii raportului. Cea mai mare îngrijorare a autorităţilor viza problemele cauzate de alcoolism la locul de muncă. Erau anunţate amenzi şi chiar pedepse cu închisoarea celori care ajungeau băuţi la serviciu, iar autorităţile comuniste plănuiau interzicerea vânzării de băuturi alcoolice în imediata vecinătate a uzinelor.

În campaniile de presă anti-alcool românilor le era amintită adesea legenda regelui get Burebista care a ordonat distrugerea plantaţiilor de viţă de vie din ţara sa. Originea acestei evocări era un citat al istoricului antic Strabon. „Ajungând în fruntea neamului său, care era istovit de războaie dese, getul Burebista i-a înălţat atât de mult prin exerciţii, abţinere de la vin şi prin ascultare faţă de porunci, încât în câţiva ani a făurit un stat puternic şi a supus geţilor cea mai mare parte din populaţiile vecine. Ba încă a ajuns să fie temut şi de romani”, scria istoricul, în Geografia.

Până la urmă, birturile dn jurul uzinelor nu au putut fi închise, din cauza protestelor muncitorilor, în schimb s-au luat măsuri pentru înlocuirea băuturilor spirtoase preferate de români cu mai puţin alcoolizata bere. Un astfel de exemplu a fost fost construcţia fabricii de bere Haţegana, din 1978, plănuită pentru a tempera apetitul minerilor din Valea Jiului pentru ţuică, relata fostul director al uzinei din Haţeg, Dorin Pisoiu.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Cum a fost zeificat Nicolae Ceauşescu de poeţi, cu câteva zile înainte de moarte: „El e întruparea înţelepciunii. Ea, om de ideal şi cărturar de seamă”

Nicolae Ceauşescu şi faimoasele sale partide de vânătoare. „Vedeţi? V-am făcut planul la carne!”

Topul poeziilor omagiale dedicate lui Nicolae Ceauşescu. Cum s-au întrecut în linguşiri scriitorii din trecutul comunist

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

3 Comentarii

Adrian Foangǎ
28.01.2020, 08:24:58

Berea era produs de lux, se bea numai in orase pe vremea monarhiei. Taranul nu avea nici ce manca, daramite sa mai bea si bere! Marele rege Bureb era folosit de comunisti in campanii fara sens. Cei mai multi romani nici nu stiau cine a fost, avand in vedere ca populatia rurala a tarii era extrem de mare in anii cand comunistii au inceput cu astfel de petarde nationaliste.

defu gabi
28.01.2020, 09:29:24

Rapoartele OMS sunt false si bazate pe zvonuri... Romanii nu sunt printre cei mai mari bautori din lume! Sunt bautori, nimic de zis, dar mai mult in perioade de stres si mai putin in perioade relaxate si in functie de starea materiala/educationala/clasa sociala... Cei mai multi alcoolici se intalnesc la categoriile defavorizate si in sfera parvenitilor... Alte natii, precum rusii, cehii, englezii, americanii etc. beau de traznesc, indiferent de clasa sociala/nivelul educational ori sex... In UK, femeile detin recordul feminin la cantitatea de alcool consumata inca de pe bancile scolii... In Rusia, imbibatia alcoolica permanenta a unei parti importante a locuitorilor a impus legi din ce in ce mai ciudate in scopul limitarii flagelului, recunoscut oficial chiar de autoritatile de la Kremlin... In Cehia, spre exemplu, apa extrem de calcaroasa se consuma doar ocazional, de catre bolnavi/femei gravide/sugari.... Berea tine loc de apa... Cehii, cand vor sa simta alcoolul se dedau la tarii aromate cu ierburi care fac de ras palinca de la noi in materie de grade alcoolice si efecte secundare post-betie... Idiotenia cu Burebista a fost practicata in comunism in locul unei prohibitii... S-a lucrat la nivel psihologic si s-a urmarit prin asta, reducerea consumului intern de alcool la un minimum pentru a mari la maximum exporturile, Romania fiind la vremea respectiva un mare exportator de alcool (alimentar)... Acele exporturi excesive erau impulsionate de Ceasca pentru atragerea valutei la buget - necesara pt. atingerea obiectivului stingerii datoriei externe...

+4 (4 voturi)
The Fog
28.01.2020, 15:32:50

Problema, asa cum o vad eu, este ca romanii isi impun, cultiva si protejeaza o situatie de stress, pentru a bea indiferent de ocazie. O alta diferenta fata de alte tari este calitatea bauturii, explicata de cantitatile produse dincolo - unde traditia si capacitatea iti permiteau stocare pe termen lung, care sa duca la calitate ridicata, in timp ce la noi s-a facut viticultura cu soiuri... de masa, cu "productie mare la hectar", din care se putea obtine bautura fermentata, dar era o insulta sa-i spui "vin". Prin comparatie cu cu traditiile italiene si franceze in materie de vin, cele germane, cehesti, englezesti in materie de bere, la noi totul a fost inlocuit cu "ieftin de produs, mult si prost". Pana si distilatele de la noi au sanse foarte mici la stat cu anii in butoi, de cerinte de calitate nu mai vorbesc, ca fiecare si le face cum ii tuna. Sa comparam asta cu retetele "secrete" de Unicum, Jägermeister, "Ceai de Tatra", iese tot blasfemie.

Modifică Setările