Hunedoara

articolul anterior articolul urmator

Ce făceau dacii cu lâna de aur, ce rol aveau valoroasele brăţări şi cum a fost găsită matriţa din Sarmizegetusa Regia

8
16 Mar 2016 19:42:54
Autor: Daniel Guţă
Reconstituirea gropii în care au fost găsite spiralele de aur. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
Reconstituirea gropii în care au fost găsite spiralele de aur. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Secretele celor mai valoroase descoperiri arheologice din România ultimului secol, potrivit unor istorici, sunt prezentate într-o expoziţie inedită, la poalele Sarmizegetusei Regia.

Matriţa antică din Sarmizegetusa Regia, tezaurele de monede dacice şi celebrele brăţări spiralice din aur au fost reconstituite pentru a face parte dintr-o expoziţie menită să ofere publicului informaţii despre descoperirile şi legendele aurului dacic.

Cei care se îndreaptă sprea Sarmizegetusa Regia sunt invitaţi să facă un popas la sediul administraţiei sitului, de pe Valea Albă, cabană situată la poalele Dealului Grădiştii, la patru kilometri de monumentul istoric. Aici pot afla informaţii despre comorile antice şi despre poveştile descoperirilor lor.

“Am insistat de la bun început pe ideea că aceste descoperiri constituie un simbol al capitalei Regatului Dac, simbol care trebuie valorificat pentru publicul larg. De fapt, această expoziţie are un caracter didactic, informativ şi nu este altceva decât un pas înspre însănătoşirea relaţiei dintre publicul vizitator, cel plătitor de impozite, şi stat, reprezentat în acest caz de Consiliul Judeţean Hunedoara, printr-un serviciu specializat de administrare a monumentelor istorice şi colectivul de cercetare al cetăţilor din Munţii Orăştiei, prin colegii de la Cluj-Napoca şi Deva. O intenţie a noastră este ca această expoziţie să fie baza unui viitor muzeu de sit. Marile muzee găzduite de siturile istorice în aer liber au punce muzeale extrem de bine puse la punct, cu piese valoroase, cu programe didactice şi programe de cercetare. Eu unul cred că acest monument de talie eruropeană îşi merită propriul său muzeu de sit”, a declarat arheologul Cristi Roman.

Expoziţia “Sarmizegetusa Regia, inima aurului dacic”, pregătită de mai multe luni de Serviciul Public de administrare a monumentelor istorice, din Hunedoara, a fost inaugurată miercuri şi va rămâne deschisă zilnic.

“Ea arată ceea ce reprezenta la un moment dat Regatul Dac, un regat extrem de bogat şi deschis oricărei culturi cu care a intrat în contact”, spune Vladimir Brilinsky, administrator al sitului UNESCO Sarmizegetusa Regia. Spaţiul muzeal adaugă încă un motiv pentru vizitarea fostei capitale Sarmizegetusa Regia şi a cetăţilor antice din jurul ei. “Ne dorim să preluăm în administrare şi restul cetăţilor, care ar trebui să fie administrate la fel ca şi Sarmizegetusa Regia, care este un model de bună administrare, un model de bune practici şi cred că în felul acesta vom putea pune în valoare cu adevărat patrimoniul naţional”, a declarat Vetuţa Stănescu, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara.

Matriţa din Sarmizegetusa Regia
O bucată din buturuga sub care a fost descoperită matriţa de la Sarmizegetusa Regia şi replica piesei antice, alături de povestea descoperirii sunt expuse spaţiul muzeal. “Ultima descoperire din Sarmizegetusa Regia, matriţa din bronz, pune într-o lumină mai favorabilă ceea ce a însemnat civilizaţia dacică. Nu mai vorbim acum despre dacii încălţaţi cu opinci şi cocoţaţi în vârf de munte, ci despre oameni care îşi permiteau să bată bijuterii de o valoare inestimabilă, îşi permiteau să trăiască în lux şi să aibă contacte comerciale cu cele mai înalte civilizaţii ale Antichităţii”, a precizat Vladimir Brilinsky.

Cei care vizitează expoziţia pot afla şi cum se folosea “lâna de aur”, cu care în Antichitate se colectau granulele metalice din râuri. “O dată identificat zăcământul aurifer, această lână era aşezată pe un cadru de lemn şi era scufundată în albia râului. Ea se încărca astfel cu nisip aurifer şi cu nisip cuarţos, spre exemplu, apoi se ridica, se lăsa la scurs, la zvântat, iar apoi, prin recoltare, se obţineau granulele de aur”, a explicat arheologul Cristi Roman.

Groapa în care au fost descoperite brăţările dacice a fost, de asemenea, reconstituită, iar arheologii susţin că spiralele din aur masiv puteau fi ofrande aduse unor zeităţi. ”În principal am avut acces la un experiment juridico-arheologic, publicat de curând într-o revistă de specialitate şi am încercat ca într-o vitrină să oferim o imagine idealizată a acestui context. Este clar că era vorba de o groapă, săpată într-o stâncă, iar brăţările au fost depuse acolo intenţionat, tocmai de aceea noi credem că ele pot intra în categoria depunerilor votive”, a precizat Cristi Roman.

Poveştile documentate ale comorilor
Alături de informaţiile despre descoperirile recente, turiştii sunt invitaţi la o incursiune în trecutul bogat în legende ale comorilor dacilor. Una dintre cele prezentate este cea a tezaurului impresionant de monede şi piese antice din aur, care a fost găsit de câţiva pescari, în albia râului Sargeţia. Povestea datează din secolul al XVI-lea.

„Mergea nişte pescari români cu şeicile din Mureşu în Streiu şi, legându-şi luntrile cu un trunchiu, au zărit că sclipeşte ceva. Vrând să scoată din apă aceea ce stricase prin rădăcinile lemnului şi cercând mai de adinsul, au aflat şi mai mulţi galbeni, mai cu seamă de ai lui Lisimahu, craiul Traciei, cu inscripţie grecească. Cum am înţeles din oameni vrednici de credinţă, la 400.000 de galbeni şi mulţi sloi (n.r. piese) de aur au aflat”, relata Gheorghe Şincai, în Hronica Românilor.

"Ducându-i acasă şi împărţindu-i pescarii între sine, unii dintre dânşii au mers la Bălgradul Ardealului (n.r. Alba Iulia) şi întrebând pe argintari de cât preţ ar fi acela s-a vestit lucrul. Şi George Monahul sau Martinusie (n.r. George Martinuzzi), carele ca un tutor al lui Ioan Zapolia cârmuia Ardealul, a început a căuta după pescari. A şi luat multe mii de la unii pescari şi multe mii au găsit în numita boltiţă. Dar ceilalţi pescari, prinzând de veste, au încărcat câteva care şi au trecut în Moldova", completa cronicarul.

O altă relatare prezentată  datează de la începutul secolului al XIX-lea şi spune povestea lui Arimie Popa, un sătean din Ocolişu Mic, care aflase de la fiul său că în apropierea unor ruine antice, pe locul unde copilul păştea porcii, se află mai multe monede strălucitoare de aur. Porcii au scurmat pământul şi au scos la iveală comoara, însă copilului i-a fost teamă să se atingă de ea, ştiind că banii aceştia sunt păziţi de Diavol, iar cine îi va lua va fi blestemat. Arimie nu s-a temut, ci a pornit căutările găsind mai multe grămezi de monezi din aur, sute de galbeni risipiţi printre rădăcinile unor copaci.

Goana după aur s-a încheiat, crede, însă, Vladimir Brilinsky. “S-a încheiat cel puţin în Sarmizegetusa Regia, unde în ultimii trei ani nu a existat niciun act de braconaj arheologic. Au fost doar provocări care ne-au pus la încercare şi care ne-au făcut mai vigilenţi”, a afirmat acesta.


Vă recomandăm şi:

Cinci locuri de vis din Hunedoara, care au transformat judeţul într-o destinaţie de top. Recordurile Castelului Corvinilor şi ale Mănăstirii Prislop

Peste 10.000 de oameni au vizitat Castelul Corvinilor din Hunedoara de la începutul anului 2016. Administratorii monumentului istoric estimează că în acest an la castel vor ajunge peste 330.000 de turişti, mai mulţi în anul precedent. Hunedoara oferă turiştilor mai multe atracţii turistice de top. Cinci monumente istorice au făcut din judeţul Hunedoara una dintre principalele zone cu atracţii turistice din România.

Traian, împăratul roman care a supus Dacia. 10 lucruri puţin ştiute despre el. Cum au ajuns capul şi comorile regelui Decebal în mâinile sale

Traianus Ulpius Marcus (53 - 117) a fost unul dintre cei mai de seamă împăraţi ai Imperiului Roman, iar renumele său este datorat şi cuceririi teritoriilor Daciei. În istoria poporului român, împăratul Traian şi-a cucerit un loc de cinste, iar urmele realizărilor sale se văd încă pe teritoriul României. O serie de lucruri despre viaţa împăratului Traian au rămas însă mai puţin cunoscute publicului larg.

Tezaurele fabuloase din Sarmizegetusa Regia. Peste 55 de kilograme de aur în monede antice şi 11 spirale din aur masiv sunt căutate prin Interpol

Curtea de Apel Alba Iulia va da sentinţe definitive în trei dosare penale în care membrii mai multor grupări au fost deja condamnaţi de Tribunalul Hunedoara pentru infracţiuni legate de traficul unor tezaure antice valoroase, sustrase din siturile arheologice din Sarmizegetusa Regia. O grupare a traficanţilor de comori a fost deja condamnată, iar alte anchete se află la Parchet. O cantitate impresionantă de aur este căutată, încă, prin Interpol.

Secretele ofrandelor din aur descoperite în termele de la Germisara: comorile cu care dacii şi romanii îşi răsplăteau zeii

Folosite ca ofrande aduse zeilor, în Antichitate, 11 plăcuţe din aur nativ, dintre care opt au fost descoperite în termele daco-romane de la Germisara, iar trei aparţin aceleiaşi zone, dar provenienţa lor este contestată, se numără printre comorile uimitoare de pe teritoriul României.

Secretul fabuloasei comori din Peştera Cioclovina: cum au fost găsite mii de podoabe vechi de peste trei milenii în măruntaiele pământului

Un tezaur impresionant de podoabe vechi de peste 3.000 de ani, potrivit arheologilor, a fost descoperit în urmă cu patru decenii în Peştera Cioclovina. Mii de obiecte de chihlimbar, sticlă şi faianţă compun una dintre marile comori arheologice ale României. Povestea descoperirii a fost relatată în detaliu de speologul care s-a aventurat în labirinturile subterane.

Monede antice valoroase ridicate de procurori: un stater Lysimach de aur a fost recuperat din Olanda

Mai multe obiecte antice au fost ridicate de procurorii care invstighează traficul de comori sustrase din zona Sarmizegetusei Regia, în urma unor percheziţii efetcuate la două galerii de artă din Bucureşti şi la domiciliile unor colecţionari. De asemenea, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au recuperat şi o monedă Lysimach, extrem de valoroasă.

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

8 Comentarii

Preda Mihailescu
16.03.2016, 20:12:37

„Mergea nişte pescari români cu şeicile din Mureşu în Streiu şi, legându-şi luntrile cu un trunchiu, au zărit că sclipeşte ceva. Vrând să scoată din apă aceea ce stricase prin rădăcinile lemnului şi cercând mai de adinsul, au aflat şi mai mulţi galbeni, mai cu seamă de ai lui Lisimahu, craiul Traciei, cu inscripţie grecească. Cum am înţeles din oameni vrednici de credinţă, la 400.000 de galbeni şi mulţi sloi (n.r. piese) de aur au aflat”, relata Gheorghe Şincai, în Hronica Românilor. Banuiesc ca sa intrebam unde au sfarsit acei patru sute de mii de galbeni, este de-a dreptul deplasat :-(

+2 (2 voturi)
Daniel Guţă
16.03.2016, 20:41:00

am completat. Așadar se spune că unii și-au predat partea, iar aurul a ajuns la guvernatorul Transilvaniei. Altii au fugit cu ea in Turcia sau in Moldova - sunt mai multe variante ale relatarii, inclusiv despre locul unde a fost gasita comoara.

+2 (2 voturi)
Preda Mihailescu
16.03.2016, 22:24:11

Daniel Guta @ Ah, frumos - eu intrebam mai mult in gluma. Desigur ca dupa 4-500 de ani nu raman mari informatii. Intrebarea este ce va fi facut acel guvernator al Transilvaniei cu aurul? L-a topit? Caci altfel ar fi urmat sa fie transmis din generatie in generatie si sa se afle undeva in vreun muzeu sau tezaur ... Intrbari pe jumatate retorice, caci nu pot sa imi inchipui sa existe multe informatii la acest capitiol.

+1 (1 vot)
Preda Mihailescu
16.03.2016, 22:26:42

PS. - Oricum, am gasit interesanta confirmarea tezei ca Dacii cerneau aur cu blana de oaie, si legenda Argonautilor de aici isi trage sursa, deci. Am mai citit acest lucru, dar nu stiam daca este suficient de solid documentat. Pot sa va intreb din ce surse aveti aceasta fascinanta istorie? Nu de sceptic, dimpotriva - pentru a fi eu insumi asigurat ca pot transmite mai departe si daca cineva se indoieste sa pot spune pe ce surse se bazeaza faptul...

+1 (1 vot)
Daniel Guţă
16.03.2016, 22:54:04

Nu stiu daca e o confirmare sau doar o presupunere... :) despre "lana de aur" a Muntilor Apuseni am citit in cartea lui Ion Rusu Abrudeanu, Aurul Romanesc. M-a mirat atunci si de aceea poate m-a surprins astazi lâna expusă. Iar despre istoria comorii descoperite de pescari am gasit mai multe relatari. Detalii puteti gasi pe sarmizegetusa.org la Iudita Winkler, în cercetarea „Consideraţii despre moneda Koson”.

Vezi toate comentariile (8)

Modifică Setările