Cea mai mare tragedie aviatică în Hunedoara: „Erau peste tot morţi, mutilaţi în modul cel mai îngrozitor, în preajma avionului sfărâmat”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Avionul Douglas s-a prăbuşit în nordul judeţului Hunedoara. ARHIVĂ.
Avionul Douglas s-a prăbuşit în nordul judeţului Hunedoara. ARHIVĂ.

Cea mai mare tragedie aviatică petrecută pe raza judeţului Hunedoara a avut loc în 23 august 1940. Au murit 11 pasageri ai unui avion care transporta 20 de oameni şi care s-a prăbuşit în Munţii Apuseni, din cauza unor defecţiuni tehnice şi a vremii nefavorabile. Moţii din satele din nordul Hunedoarei au sărit în ajutor răniţilor.

Arhivele Naţionale – Hunedoara păstrează dosarul de anchetă al celei mai mari tragedii aviatice petrecute pe raza judeţului în ultimul secol. Accidentul aviatic, soldat cu 11 morţi şi 9 răniţi, a avut loc în dimineaţa zilei de 23 august 1940, în Apuseni din nordul judeţului Hunedoara.

Un avion Douglas DC-3, al companiei LARES (Liniile Aeriene Române Exploatate cu Statul) s-a prăbuşit într-o pădure de la poalele muntelui Găină, la hotarul dintre satele hunedorene Rişculiţa şi Dobroţ. De la locul accidentului, până la cel mai apropiat cătun distanţa era de circa şase kilometri, însă la locul tragediei au ajuns în scurt timp câţiva lucrători forestieri şi apoi localnici din satele din împrejurimi. Ei au fost cei care acordat primele ajutoare celor găsiţi în viaţă.

Prin ploaie şi noroi
„Cu mare greutate am ajuns la locul accidentului din cauza ceţei şi a ploii, care cădea mereu, precum şi a terenului frământat şi râpos, acoperit cu pădure deasă, greu de străbătut. Acolo am găsit mai mulţi lucrători sosiţi înaintea mea şi înaintea autorităţilor. Am căutat să dăm ajutor celor răniţi, căutând a-i izola dintre morţi. La lucrarea aceasta am participat circa 30 – 40 de oameni, veniţi de prin pădure”, relata Ioan Ştefea (34 de ani), un pădurar din satul Sârbi, audiat de Parchetul Tribunalului Hunedoara.

„Am auzit şi eu ca şi alţii zburând pe deasupra noastră un avion cu zgomot mare şi prăbuşindu-se. M-am dus în căutarea lui. La semnele date de unii răniţi, l-am descoperit total zdrobit în mijlocul unei păduri, prăbuşindu-se pe timp de ceaţă şi ploaie mare”, declara Traian Iuanăş, un muncitor forestier ajuns printre primii la locul accidentului.

tragedie aviatica

„Parcurgând o distanţă de circa 12 kilometri, cea mai mare parte pe jos, în munţi, am ajuns în cele din urmă la faţa locului, unde mi s-a înfăţişat tabloul îngrozitor al accidentului: morţi, mutilaţi în modul cel mai îngrozitor, răniţi şi avionul sfărâmat. Am putut apoi constata că o parte dintre răniţi au fost deja transportaţi de la faţa locului, lângă un mic foc improvizat în pădure. Am cerut imediat relaţiuni de la aceşti răniţi, fiindcă prezentau o stare mai uşoară, să aflăm numărul călătorilor şi identitatea lor. După ce s-a procedat la pansarea domnului secretar general Corbu din minister, eu împreună cu câţiva sosiţi am procedat la facerea tărgilor pentru transportul răniţilor, din cerşafuri aduse din comună”, declara David Golea, notarul din Rişculiţa.

Tabloul înfiorător al tragediei
Autorităţile au ajuns la câteva ore la locul accidentului, zona a fost izolată, iar sute de săteni care s-au strâns în jurul epavei au fost îndepărtaţi de jandarmi. Au rămas doar cei care încă mai acordau îngrijiri răniţilor şi care ajutau la transportarea cadavrelor.

Procurorul Marius Finţescu scria în raportul său că a fost informat s-a deplasat la locul tragediei, împreună cu prefectul Hunedoarei, cu secretarul său şi cu judecătorul de instrucţie de la Tribunalul Deva. Cei patru au mers aproape şase kilometri pe jos, până la epavă.

tragedie aviatica

Aici ni s-a înfăţişat un tablou oribil. Avion Duglas cu două motoare era sfărâmat complet şi împrăştiat pe o rază de 100 de metri. Am găsit opt răniţi cărora li se dădeau primele ajutoare, unul dintre răniţi fiind Adrian Corbu, directorul Oficiului Naţional al Propagandei. Acesta a fost trimis pe targă în Dobroţ, de unde urma să-l ia ambulanţa pentru a-l dce la spital. Printre sfărâmături avionului se aflau opt morţi”, declara procurorul.

Acesta adăuga că, potrivit relatărilor martorilor oculari, care se aflau la lucru în pădure, reieşea că avionul zbura la o înălţime foarte mică şi era într-un nor de ceaţă dens. „Cum zbura la înălţime foarte mică s-a lovit de copacii pădurii, retezând pe o distanţă de circa 200 de metri vârfurile copacilor, după care s-a lovit e doi fagi mari, dintre care pe unul l-a doborât, prăbuşindu-se pe urmă şi el”, informa reprezentantul Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara.

Români şi germani, printre victime
Ancheta a mai scos la iveală faptul că avionul, care zbura pe traseul Bucureşti – Arad – Budapesta – Viena, fusese deviat de la ruta lui circa 100 de kilometri, împrejurare din care s-a stabilit că aparatele de bord s-au defectat. „Am primit aceste informaţii de la aviatorul Jipan, de la Sociatatea LARES, care a plecat din Bucureşti imediat după avionul accidentat şi care spune că în tot acest timp avionul căzut cerea poziţie prin aparatul radio. Aceasta până la ora 9:30 când în mod brusc semnalele avionului accidentat s-au întrerupt”, informa Parchetul.

În avion se aflau 17 pasageri şi trei membri ai echipajului. Au supravieţuit doar nouă persoane, ziarişti, funcţionari şi comercianţi, români şi germani. Cei 11 morţi au fost identificaţi: Heinrich Goring, comerciant din Hanover, Germania, Virgil Cherciu, ziarist din Bucureşti, Peter Feldd, industriaş din Bucureşti, pilotul Dodani Gheorghe, din Bucureşti, Dumitru Zaharescu, ziarist din Bucureşti, Paul Lindau, doctor chimist din Berlin, Fabritius Helnicit, comerciant din Sebeş, Otmar Von Weise-Ulog, din Berlin, mecanicul de bord George Irinescu, radio-telegrafistul Dumitru Ianculescu, Gugenbergen Valter, comerciant.

tragedie aviatica

Concluziile anchetei
După tragedia aviatică din Apuseni a urmat şi o anchetă pentru a stabili dacă persoanele care au ajuns primele la locul unde se afla epava au luat lucruri care nu le-au aparţinut. Unii dintre localnici au recunoscut că au luat diverse obiecte, mărunţişuri şi ciocolată. Cei rămaşi în viaţă nu au depus reclamaţii faţă de dispariţia unor bunuri.

„Trebuie să se ţină cont că accidentul s-a întâmplat în munţi, la depărtare de 5 – 6 kilometri de cea mai apropiată comună, într-un teren accidentat şi noroios din cauza ploii continue din acea zi. S-a făcut tot ce s-a putut omeneşte. Ţăranii au ajutat cu braţele şi cu obiectele lor cele mai de preţ, preşuri, pături etc., la transportarea răniţilor. Dacă totuşi s-a întâmplat să fie tentaţi şi să fi luat din lucrurile accidentaţilor, jandarmii nu au nicio vină, pentru că aceasta s-a putut face până la sosirea lor. Jandarmii şi-au făcut pe deplin datoria şi trebuie să li se mulţumească”, preciza judecătorul de instrucţie Alexandru Dumitrescu, în dosarul de anchetă.


Vă recomandăm şi:

Petru Groza, magnatul cu probleme penale: dosarele cu afaceri dubioase şi calomnii au zguduit România interbelică

CONTROVERSE Avocatul Petru Groza, fost şef de guvern, a fost în perioada interbelică unul dintre cei mai mari magnaţi ai ţării. Afacerile prospere i-au adus şi necazuri în justiţie. Arhivele naţionale din Hunedoara păstrează mai multe dosare în care omul politic era reclamat pentru infracţiuni economice, dar şi reclamant în procese de calomnie.

Istoria fabuloasă a românilor, relatată de „The Times” în 1867: „Sunt convinşi pe deplin că ei sunt descendenţii puri ai vechilor stăpâni ai lumii!”

În 30 noiembrie 1867, celebrul ziar „The Times” publica un reportaj despre istoria din ultimele două milenii a românilor. Articolul apărea sub semnătura corespondentului din Austria al ”The Times” şi relata despre marile idealuri ale românilor, cel de a fi consideraţi descendenţi puri ai dacilor şi romanilor şi cel de unire a vechilor teritorii stăpânite de daci.

Ziua în care minerii din Valea Jiului l-au sfidat pe Ceauşescu

Ziua de 3 august 1977 a intrat în istorie ca data în care Nicolae Ceauşescu, cu întreaga putere politică şi opresivă pe care o reprezenta, a fost nevoit să cedeze în faţa revendicărilor minerilor din Valea Jiului, ale căror acţiuni de protest de atunci au reprezentat cea mai revoltă muncitorească, în regimul comunist.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite