Hunedoara

articolul anterior articolul urmator

Cea mai vastă reţea de galerii subterane din ţinutul cetăţilor dacice. Ce secrete au peşterile de lângă Sarmizegetusa VIDEO

5
14 Jan 2022 06:06:12
Autor: Daniel Guţă
Peştera Cioclovina. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Peştera Cioclovina. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Mai multe peşteri din ţinutul cetăţilor dacice au intrat în legendă. Galeriile lor se întind pe mai mulţi kilometri, iar în sălile lor subterane au avut loc descoperiri impresionante.

Cel puţin 30 de peşteri mari pot fi văzute în Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina, locul celor mai faimoase cetăţi dacice din România.

Fenomenele paranormale din Pădurea de Argint. Ce secrete ascunde „laboratorul mineralogic unic în lume” VIDEO

Descoperirile fabuloase din Piatra Roşie. Ce rol aveau discurile de fier găsite într-un templu dacic | VIDEO

Fabuloasa comoară a regelui Decebal, ascunsă în apele Sargeţiei. Cât adevăr este în povestea descoperirii ei

Unele păstrează urme de locuire umană din cele mai vechi timpuri şi îşi întind galeriile subterane pe distanţe de mai mulţi kilometri. Datorită apropierii lor faţă de cetăţile dacice, dau farmec legendelor despre zeităţile antice care îşi aveau sălaşul în pământ şi despre comorile fabuloase ascunse aici de strămoşii noştri.
 

Muntele sfânt al dacilor

Cea mai veche legendă despre un astfel de loc vorbeşte despre Zamolxis, una dintre divinităţile venerate de geto-daci, despre care istoricii din Antichitate afirmau că i se aduceau sacrificii umane. Datorită zeului lor, afirma Herodot, geţii se credeau nemuritori. Daimonul dacic ar fi locuit într-o încăpere subterană, inaccesibilă oamenilor de rând.

„Şi-a petrecut viaţa într-o peşteră, pe care a ocupat-o el şi unde ceilalţi nu puteau intra. Se întâlnea rar cu cei din afară, cu excepţia regelui şi a slujitorilor acestuia. Regele lucra în înţelegere cu el, fiindcă vedea că oamenii ajunseseră mult mai ascultători decât înainte. Căci supuşii lui credeau că dă poruncile sfătuit de zei”, afirma istoricul antic Strabon (sec. I. î. Hr. - sec. I. d. Hr). 

Peştera lui Zamolxis se afla pe un munte numit Kogaionon, în Antichitate. „Muntele unde se afla peştera a fost socotit sfânt şi s-a numit aşa: i se zicea Kogaionon şi la fel a fost şi numele râului care curgea pe lângă el”, relata Strabon, în Geografia.

Cum au apărut controversatele mituri despre tehnologia SF a dacilor. Povestea cuiului care nu rugineşte

Asaltul asupra Sarmizegetusei Regia. Ce au adus 20 de ani de anchete în dosarele aurului dacic furat

Uneltele de top folosite de meşterii daci. Piesa de rezistenţă a tehnologiei antice: o trusă medicală cu bisturiu şi pensetă

Un munte sfânt al dacilor exista şi corespunde Dealului Grădiştii, unde se află Sarmizegetusa Regia, scria istoricul Ion Horaţiu Crişan, în volumul “Spiritualitatea geto-dacilor” (1986).  Alţi autori au susţinut că muntele sfânt, aşa cum era socotit de daci, poate fi identificat cu vârful Godeanu, la poalele căruia se află Sarmizegetusa Regia. 

Peştera – sanctuar, de lângă cetatea dacică Piatra Roşie

Deschiderea celei mai faimoase peşteri din ţinutul dacilor a fost săpată de ape în stâncile Cioclovinei, un loc sălbatic aflat lângă cetatea antică Piatra Roşie şi la circa de 20 de kilometri de Sarmizegetusa Regia şi de Vârful Godeanu. Complexul carstic Ponorici - Cioclovina, străbătut de apele subterane ale pârâului Luncani, îşi întinde galeriile pe mai mult de opt kilometri şi cuprinde aproape 70 de cavităţi.

VIDEO CU PEŞTERA CIOCLOVINA

Are două intrări: prin Cioclovina, de unde sunt accesibile Sala Tezaurului, Sala Mare, Galeria Lacurilor şi Galeria Baldachinelor şi din sens opus prin Ponorici unde speologii intră în cavităţile Marea Confluenţă, Galeria Marilor Gururi şi Planşee.

La intrarea din Cioclovina, unde apele izvorului formează o cascadă, grota oferă un peisaj spectaculos, însă accesul în interiorul ei este interzis oaspeţilor neavizaţi, din motive de siguranţă. În sălile şi galeriile din interiorul ei au fost descoperite urme de locuire din prima epocă a fierului, schelete de animale, dar şi un craniu uman vechi de circa 30.000 – 40.000 de ani.


Mărgele din Peştera Cioclovina. SURSA: Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), fotograf Marius Amarie

În Sala Tezaurului, a fost desoperit un tezaur valoros de podoabe vechi de la finalul epocii bronzului (1350 - 1150 a. Chr.), care conţinea peste 6.000 de obiecte de bronz, chihlimbar, sticlă şi faianţă. Piesele ar fi fost depuse într-un sanctuar înfiinţat sub pământ. Locul a atras ofrande foarte bogate şi variate (obiecte din bronz, articole exotice, olărit, psalii din corn şi ofrande de carne), care au fost depuse în trei locuri consacrate, sub semnul unui „izvor de divinitate”, informau cercetătorii de la Muzeul Naţional de Istorie a României, unde sunt păstrate artefactele.

Unele galerii ale Cioclovinei au fost exploatate în secolul XX, după descoperirea unor zăcăminte de guano-fosfaţi („bălegar de lilieci”), întinse pe circa 1,5 hectare.

 


Peştera Cioclovina. VIDEO: ADEVĂRUL

 

Deasupra peşterii Cioclovina, se află rămăşiţele unui presupus sistem de fortificaţii dacice, format dintr-un val de pământ şi piatră cu o lungime de circa 2,5 kilometri. Potrivit unor arheologi, valul este prevăzut cu peste 30 de valuri secundare ridicate oblic faţă de el şi ar fi avut rolul să blocheze accesul spre Sarmizegetusa Regia dinspre Valea Streiului. 

Peştera Şura Mare

Aflată şi ea la mai puţin de 20 de kilometri de Sarmizegetusa Regia, Peştera Şura Mare din vecinătatea satului Ohaba Ponor, se numără printre cele mai spectaculoase astfel de locuri din România. La fel ca în Peştera Cioclovina, accesul  în adâncurile sale este interzis turiştilor nepregătiţi.


Stalactite din Peştera Şura Mare. Foto: Gradiste.ro

Aceştia pot face câţiva paşi în interiorul ei, intrând prin „poarta” înaltă de peste 30 de metri şi lată de circa 12 metri. În adâncuri, reţeaua de galerii a peşterii Şura Mare, săpate de apele râului Ohaba, se întinde pe mai mult de 11 kilometri.

Potrivit speologilor care au explorat-o, Şura Mare este unică în România pentru adăpostirea celor mai numeroase colonii de lilieci în hibernaţie, de zeci de mii de indivizi. În Sala Mare (Mendip) a peşterii, aflată la circa 2,5 kilometri de intrare, se află cele mai mari gururi (bazine) din ţară. Galeria principală a peşterii depăşeşte trei kilometri şi este dificil de parcurs din cauza numeroaselor lacuri, cascade şi baricade din bolovani imenşi. Tavanul ei atinge însă înălţimea de 40 de metri în unele locuri.
 


Intrarea în peştera Şura Mare. Foto: gradiste.ro

Peştera de la poalele cetăţii dacice Băniţa

Mai accesibilă şi mult mai apropiată de oraşe, decât celelalte peşteri mari din ţinutul cetăţilor dacice, Peştera Bolii, din vecinătatea Petroşaniului şi a Petrilei, poate fi vizitată, pe întreaga sa lungime de aproape 500 de metri.


Peştera Bolii. Foto: Imre Szuhanek / Facebook.

Are o strânsă legătură cu cetatea dacică Băniţa. Peştera are forma unui tunel cotit şi a fost săpată în vechile calcare Jurasice ale Dealului Bolii de către pâraiele Jupâneasa şi Galbina, la o altitudine de 720 de metri.

De la intrare până la ieşire, peştera se întinde pe o lungime de 455 de metri, dar lungimea tuturor galeriilor este de peste 1.400 de metri. „Poarta mare” a peşterii are o lărgime de 20 de metri şi o înălţime de 10 metri. Peştera Bolii a fost folosită încă din perioada interbelică drept loc pentru concerte şi reprezentaţii de dans, ca urmare a acusticii deosebite din interiorul ei. În apropiere de Peştera Bolii se află ruinele cetăţii dacice Băniţa, aflată în patrimoniul UNESCO alături de celelalte patru foste aşezări antice din Munţii Orăştiei: Sarmizegetusa Regia, Blidaru, Luncani – Piatra Roşie, Costeşti şi de Căpâlna.

Cetatea a fost ridicată în vremea regelui Burebista, având rol de apărare a Sarmizegetusei Regia, iar Decebal a consolidat-o. A fost distrusă definitiv, în anii războaielor de cucerire a Daciei. Tot în apropierea peşterii se află spectaculoasele chei ale Băniţei şi fortul medieval al Crivadiei.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Fotografii document din Sarmizegetusa anilor ´80. Heliportul lui Ceauşescu şi fetele la plajă FOTO

Piaţa înfloritoare a aurului dacic. Cum au fost traficaţi Kosonii din Sarmizegetusa Regia online, în lumea largă

Asaltul asupra Sarmizegetusei Regia. Ce au adus 20 de ani de anchete în dosarele aurului dacic furat

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

5 Comentarii

Brujo
14.01.2022, 08:06:20

E plin de hauristi pe acolo ... :)))))))))))

+2 (8 voturi)
Frana Progresului
14.01.2022, 08:49:56

Prin pesterile astea a vrut sa se duca Sosoaca in Egipt la piramide in vacanta dar nu a incaput.

+6 (10 voturi)
Simitis Kostas
14.01.2022, 10:15:34

Autorul articolului Guță de Hunedoara, se vrea un mentor spiritual, dar are și apucături de Dacopat.

+1 (5 voturi)
Ţepeş
14.01.2022, 20:36:10

Simitis Kostas Acuma ce să facem, nu toți sunt dacofobi ca voi.

-18 (18 voturi)
Vasile Porojan
14.01.2022, 20:46:56

ALARMĂ de fake dacopat total!!!! Peșterile sunt naturale, nicidecum tunele dacice...?!?.... Burebista nu are nicio legătură istorică cu Sarmisegetusa Regia....?!?.... Civilizația epocii bronzului merge în timp spre 7000-5000 î.Ch. și este REALĂ...dar nu are nimic dacic!!!...?!?... legenda lui Zalmoxe este probabil doar în mintea înfierbântată a lui Strabon, ca și mii de confuzii și falsuri introduse de acest istoric de salon(valoare=0)....

+3 (3 voturi)
Modifică Setările