Ceauşescu, ridiculizat de oficialii americani în notele secrete despre greva minerilor din 1977. WikiLeaks: „În Valea Jiului, l-au huiduit şi i-au arătat pumnii“
0Mai multe note informative secrete, provenite de la reprezentanţii Ambasadei Statelor Unite ale Americii, publicate de wikileaks.org, dezvăluie modul în care americanii priveau greva minerilor din 1977, considerată de unii istorici cea mai mare mişcare anticomunistă dinainte de 1989. Informaţiile oficialilor din anii 1970 prezentau evenimentele din Valea Jiului cu totul diferit de modul în care le „zugrăveau” autorităţile comuniste.
Valea Jiului a fost cutremurată, în primele zile din august 1977, de cea mai mare mişcare de protest din anii regimului comunist. Pentru a calma spiritele, însuşi Nicolae Ceauşescu s-a deplasat în Lupeni, unde se adunaseră peste 30.000 de oameni, mineri nemulţumiţi de condiţiile de muncă şi de sărăcia în care erau nevoiţi să trăiască.
Oficialii din România îşi manifestau, în particular, îngrijorarea că demonstraţiile se puteau răspândi în rândul muncitorilor din alte zone ale ţării, iar pentru a preveni reizbucnirea unor conflicte Securitatea şi Miliţia au desfăşurat forţe impresionante în zona mineră. Între timp, autorităţile comuniste din România anilor 1970 s-au străduit să ascundă opiniei publice din ţară şi din Occident evenimentele din Valea Jiului, însă nu au izbutit.
Şi-a întrerupt vacanţa pentru a veni în Valea Jiului
Mai multe note informative secrete din vara şi toamna anului 1977, redactate de reprezentanţii Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, au fost publicate pe wikileaks, şi arată interesul pe care mişcările de protest din Valea Jiului l-au stârnit oficialilor străini. Prima telegramă transmisă de reprezentanţii diplomatici datează din 5 august 1977, cu titlul Tulbuări ale minerilor din Valea Jiului.
„Zvonuri de grevă în minele din Valea Jiului, cuplate cu vizita lui Ceauşescu în zonă ne fac să credem că există tulburări în regiune, probabil din cauza problemelor economice. Zvonuri au circulat în Bucureşti că o grevă a fost declanşată în Valea Jiului, o regiune din vestul României, care a mai fost scena unor astfel de manifestaţii, cum a fost cea din septembrie 1972. În 3 august, Ceauşescu şi-a întrerupt vacanţa sa la Marea Neagră, pentru a face <<o vizită de lucru>> în Valea Jiului, acompaniat de secretarul de partid Ilie Verdeţ, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Gheorge Oprea, ministrul Muncii, Gheorghe Pană şi Ministrul Minelor, Băbălău. Potrivit ziarului Scînteia din 4 august, într-o întâlnire cu reprezentanţii minerilor de la Lupeni, preşedintelui i-au fost prezentate <<dificultăţile>> în organizarea muncii, <<abuzurile>> în aplicarea legilor şi <<deficienţele>> managementului minelor. Drept răspuns, el a explicat politicile partidului şi guvernului de a creşte standardul de viaţă al minerilor, apoi a <<criticat puternic>> managementul unor mine şi a organizaţiilor locale de partid, ordonând <<măsuri energice>> pentru a îmbunătăţi situaţia”, informau reprezentanţii Ambasadei.
Ceauşescu, huiduit de mineri
Nicolae Ceauşescu le-a comunicat minerilor că dacă nu sunt satisfăcuţi cu conducerea minelor, ei pot cere ministerului schimbarea acesteia, iar ministerul va lua act şi le va răspunde în 15 zile. I-a asigurat pe că vor putea lucra cât vor vrea şi nu vor fi forţaţi să se pensioneze. În subsolul notei confidenţiale a a fost trecut următorul comentariu: „Bănuiala noastră este că o grevă sau ceva asemănător a avut loc. Este neobişnuit pentru Ceauşescu să îşi întrerupă vacanţa, dar şi mai mult iese în evidenţă să se grăbească la scena unei tulburări, pentru a stinge focurile împreună cu reprezentanţii a două ministere. Bănuim, de asemenea, că revolta a fost cauzată că noile salarii şi pensii ale minerilor le vor aduce mai puţine beneficii reale. Câteva capete se vor rostogoli”, se arată în nota confidenţială, publicată de wikileaks.org.
O altă notă informativă secretă, din 8 august 1977, confirma zvonurile protestelor din Valea Jiului şi informa despre modul în care a fost primit Ceauşescu de mineri.
„Oficialii români care l-au acompaniat pe Ceauşescu în 3 august în vizita pe care acesta a efectuat-o în zonă ne-au spus că transmisiunea în direct a discursului lui Ceauşescu a fost imposibilă din cauza faptului că el a fost foarte rău primit, cu mulţimile huiduindu-l şi ridicând pumnii la el. Au fost auziţi oameni comentând că viaţa le era mai bună în capitalism şi că fostul lider comunist Gheorghe Gheorghiu Dej nu a făcut niciodată asemenea gafe în relaţia cu muncitorii din inudustria grea. În segmente ale discursului, care nu au fost raportate în presă, Ceauşescu a argumentat că neînţelegerile şi îngrijorările provin de la oficialii locali care nu au ştiut să le explice minerilor modul în care vor fi aplicate reglementările privitoare la pensii”, se arăta în nota publicată de Wikileaks. Oficialii SUA în Bucureşti au continuat şi în lunile care au urmat Grevei din august 1977 să informeze celelalte reprezentaţe diplomatice americane din Europa despre situaţia tensionată din Valea Jiului. Între timp, autorităţile comuniste se străduiau să ofere aparenţa unei situaţii ţinute sub control.
Nicolae Ceauşescu, alături de mineri, în 1972. Fototecaonline
Ceauşescu a revenit în Valea Jiului
La începutul lunii noiembrie 1977, Nicolae Ceauşescu a revenit în Valea jiului, împreună cu soţia sa şi cu alţi lideri comunişti români, într-o vizită anunţată cu fast de presa comunistă.
„A fost un efort clar de a lăsa impresia că tulburările din regiunea carboniferă sunt sub control. Suntem marcaţi de evidenţiarea rolului personal care îi este acordat lui Ceauşescu în relaţiile cu minerii, reminiscenţă a unui patron cvasi-feudal pe care cei peste 30 de ani de comunism nu au abolit-o. În final, în ciuda emfazei, continuăm să credem că încă există probleme serioase în Valea Jiului, pe care Ceauşescu va trebui să le confrunte în viitor”, notau oficialii în nota confidenţială a Ambasadei. Scînteia anunţa că Nicolae Ceauşescu a fost numit „miner de onoare al Văii Jiului”, menţionau reprezentanţii diplomatici, care adăugau că presa se străduia să îi confere lui Ceauşescu, singur, o imagine de om providenţial şi să prezinte o situaţie „roz” a Văii Jiului.
Jurnalist american: „România cutremurată de protestul minerilor”
Şi jurnaliştii marilor ziare din SUA s-au preocupat de situaţa tensionată din Valea Jiului. La sfârşitul anului 1977, zona devenise o una militarizată, cu o populaţie tulburată de ameninţările autorităţilor, informa jurnalistul american David Andelman, într-un articol publicat în The New York Times, din 21 noiembrie 1977, cu titlul „România cutremurată de protestul minerilor”. „Mai mult de 2.000 de soldaţi au fost mobilizaţi în Valea Jiului, unde mari demonstraţii şi greve ale minerilor, la care au participat zeci de mii de oameni, au izbucnit în urmă cu trei luni, iar tensiunile economice şi politice continuă. Grevele şi demonstraţiile din Valea Jiului au reprezentat cele mai zdrobitoare mişcări de protest în România comunistă de după război”, afirma jurnalistul David Andelman.
Cercetătorul Marian Boboc, autor a trei volume despre Greva minerilor din Valea Jiului, susţine că notele informative pe care reprezentanţii diplomatici americani din 1977 le ofereau despre situaţia tensionată din Valea Jiului, nu trebuie luate ca atare. „Astfel de informări erau, probabil, în fişa postului la Ambasade şi pot conţine adevăruri, dar nu sunt informaţii de primă mână, pentru că ele nu provin din miezul evenimentelorşi din ziua în care acestea au avut loc. Este drept, autorităţile comuniste au făcut tot posibilul să ascundă revoltele minerilor, iar în documentele pe care le-am cercetat cu privire la anchetele care au urmat evenimentelor, s-a evitat folosirea termenelor de grevă sau protest”, spune Marian Boboc.
Vă recomandăm şi:
Una dintre cele mai răsunătoare mişcări de protest din România aflată sub regimul comunist, Greva minerilor din 1977, a transformat Valea Jiului într-o zonă militarizată. În lunile care au urmat grevei de la Lupeni, zecile de mii de localnici din oraşele miniere au fost supuşi unor verificări riguroase, iar Securitatea şi Miliţia au ţinut sub strictă supraveghere comunitatea.
Spre sfârşitul anului 1977, Valea Jiului devenise o zonă militarizată, cu o populaţie tulburată de ameninţările autorităţilor, scriau jurnaliştii de la The New York Times. Totul se petrecea după ce în primele zile ale lunii august, peste 35.000 de oameni au protestat în Lupeni, faţă de condiţiile rele de muncă şi de lipsa alimentelor. Ceauşescu însuşi a ajuns în Valea Jiului pentru a-i calma, însă dictatorul nu şi-a respectat promisiunile.
Ernest Ulrich (87 de ani), etnic german din Petroşani, deportat, în 1945, în lagărele de muncă din fosta Uniune Sovietică pentru aproape cinci ani, povesteşte cum un gropar rus îşi hrănea porcii din cadavrele deţinuţilor şi chiar ar fi folosit carnea de om la preparatele oferite prizonierilor. Ulrich este unul dintre cei mai în vârstă şoferi din Valea Jiului şi a reuşit să scrie o carte în care a relatat experienţele din URSS.
Se încarcă comentariile...
