Cei mai religioşi voievozi medievali ai românilor: de ce a ridicat Ştefan cel Mare zeci de biserici şi mănăstiri

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ştefan cel Mare, la Voroneţ.
Ştefan cel Mare, la Voroneţ.

Ştefan cel Mare a fost cel mai prolific ctitor de biserici din istoria Moldovei, însă şi alţi domnitori medievali i-au urmat exemplul.

Cei mai mulţi dintre monarhii medievali ai ţărilor române au păstrat legături strânse cu Biserica, iar istoricii i-au menţionat ca mari ctitori de aşezăminte religioase.

Ştefan cel Mare, cel mai prolific constructor de biserici
Ştefan cel Mare (1438 - 1504) a fost cel mai mare ctitor de biserici din istoria Moldovei. „Niciunul dintre domnii Moldovei n-a înălţat atâtea lăcaşuri de rugăciune ca Ştefan. Tradiţia spune că după fiecare luptă el ridica o bserică sau o mănăstire şi ea se confirmă aproape întocmai prin mărturiile documentare. Aşa de numeroase sunt ctitoriile lui Ştefan, unele zidite din temelii, altele numai reparate sau adăogite, încât poporul a ajuns să îi atribuie acestui drept credincios orice lăcaş mai vechi despre care nu se mai ştie de când datează”, scria istoricul Constantin Giurescu.

Mănăstirile Putna şi Volovăţ au fost clădite din temelii de Ştefan cel Mare, prima dintre ele fiind aleasă, potrivit dorinţei acestuia, ca loc de veci al domnitorului. Alte mănăstiri au fost înzestrate cu biserici noi sau biserici restaurate din temelii, cele mai cunoscute dintre ele fiind Neamţ, Bistriţa, Voroneţ, Tazlău, Dobrovăţ, din Moldova, şi Zografu, de pe Muntele Athos. Mănăstirile Moldoviţa, Pobrata şi Homor au primit danii din partea domnitorului. Pe lângă mănăstiri, o mulţime de biserici au fost ridicate în satele Moldovei, din ordinul lui Ştefan cel Mare, dar şi prin contribuţia rudelor sale, multe dintre ele amintind de locurile în care au avut loc lupte cu turcii.

Ioan de Hunedoara şi duhovnicul său Capistrano
Dinastia Huniazilor a dominat istoria Transilvaniei în secolul al XV-lea, iar unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai săi a fost Ioan de Hunedoara (? - 1456). La fel ca şi Ştefan cel Mare, voievodul translvan a fost numit „atletul lui Hristos”. Papa Calixt al treilea i-a atribuit acest supranume, pentru modul în care armatele sale au apărat teritoriile Europei creştine de invaziile marilor armate otomane. Tradiţia spune că în cinstea sa, în fiecare zi, la ora 12.00, clopotele din bisericile catolice bat în întreaga lume. Ioan de Hunedoara l-a avut alături în ultimii ani ai vieţii pe călugărul franciscan Ioan de Capistrano, inchizitor , dar şi sfânt al Bisericii Catolice. Cei doi au murit la scurt timp după bătălia de la Belgrad, din vara anului 1456, când armatele otomane conduse de Mahomed al doilea au fost alungate de la porţile marii cetăţi medievale. Cronicarul Antonius Bonfinius, contemporan regelui lui Matia Corvin, fiul cel mic al lui Iancu de Hunedoara, susţinea că înainte de moarte voievodul ar fi avut următoarea confesiune, în faţa călugărului Ioan de Capistrano, duhovnicul său.

„Sunt gata pentru drumul cel mare şi etern. Toată viaţa mea a fost o pregătire pentru primirea acelui prieten bun, care să mă conducă la tronul Atotputernicului meu Domn. L-am servit pe acesta între toate peripeţiile şi vitejiile vieţii, năzuindu-mă să umplu acel loc care mi-a fost încrediunţat. Sper, el va primi graţios pe luptătorul său obosit, care a servit cu credinţă şi-i va oferi odihna în locul păcii eterne, unde sufletul său ahtiază”, relata Bonfinius. Cea mai cunoscută ctitorie religioasă atribuită lui Ioan de Hunedoara a fost Mănăstirea franciscană de la marginea oraşului Miercurea Ciuc. Ea a fost ridicată între anii 1442 - 1448, pe locul unei vechi biserici, ca urmare a comemorării victoriei de la Sântana de Mureş al lui Iancu de Hunedoara. Biserica adăposteşte statuia Sfântei Fecioare, veche din secolul al XIV-lea, considerată o capodoperă a sculpturii în lemn. Mănăstirea franciscană de la Şumuleu Ciuc este locul unde se adună anual de Rusalii sute de mii de credincioşi romano-catolici.

Vasile Lupu şi odoarele Sfintei Parascheva
Vasile Lupu (1593 - 1651) s-a numărat printre marii ctitori de biserici din Moldova Evului Mediu. Potrivit istoricilor, în cele aproape două decenii de domnie a ridicat din temelii 15 biserici şi a refăcut alte 14 edificii religioase. Cea mai cunoscută dintre ele este Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, pe care a înzestrat-o cu moaştele Sfintei Parascheva. Odoarele au fost aduse în vara anului 1641 de la Constantinopol. Au fost trimise de patriarhia şi sinodul de la Constantinopol în semn de recunoştinţă pentru acţiunile şi donaţiile generoase ale Vasile Lupu. În afară de plata datoriilor patriarhiei, cifrate la două milioane de aspri, Vasile Lupu a achitat pentru aceste moaşte 468.000 de aspri, informa istoricul Constantin Giurescu. Potrivit istoricilor, racla a fost transportată de la Constantinopol cu o corabie pe Marea Neagră, fiind însoţită de trei mitropoliţi greci; Ioanichie al Heracleei, Partenie al Adrianopolului şi Teofan al Paleopatrei. Ajungând la Galaţi, apoi la Iaşi, au fost întâmpinate de Vasile Lupu, de mitropolitul Varlaam şi de episcopii de Roman şi Huşi, de cler şi credincioşi. Arhidiaconul Paul de Alep, care i-a fost oaspete de seamă lui Vasile Lupu remarca interesul voievodului pentru moaşte. „Domnul nostru patriarh i-a dat un dar de preţ, falca de jos a Sfântului Vasile cel Mare, care era galbenă, tare şi strălucea ca aurul, şi avea o mireasmă mai îmbătătoare decât chihlimbarul. Dinţii şi măselele rămăseseră prinse fără să se clatine. Noi am căpătat cu greu aceste moaşte la Constantinopol”, relata Paul de Alep.

Constantin Brâncoveanu, Neagoe Basarab şi Matei Basarab au rămas, de asemenea, în istoria românilor, pentru numeroasele ctitorii bisericeşti şi pentru religiozitatea lor.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Blestemul frumoasei Beatrice, ultima prinţesă a Corvinilor şi cea mai bogată femeie din Transilvania medievală: şi-a văzut soţul ucis şi copiii otrăviţi

Oraşele noastre, acum patru secole, văzute de un turc: cum erau prostituatele din Iaşi şi de ce bucureştenii purtau cruci de aur

De ce erau interzise slujbele în Biserica lui Matia Corvin din Hunedoara şi legătura cu ciudatul principe Rakoczi I

Dragostea nebună dintre regele Ungariei şi o tânără din Ardeal - cea mai frumoasă legendă a familiei lui Ioan de Hunedoara

teste mai mult: adev.ro/pbffxz

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite