Hunedoara

articolul anterior articolul urmator

Cele mai prietenoase locuri din Retezat. Cabanele şi refugiile din inima munţilor unde turiştii găsesc adăpost

0
9 Dec 2021 06:07:53
Autor: Daniel Guţă
Complexul Pietrele Foto: Melania Iscru
Complexul Pietrele Foto: Melania Iscru

Parcul Naţional Retezat se întinde pe mai mult de 40.000 de hectare, însă doar în câteva locuri turiştii pot rămâne peste noapte.

Parcul Naţional Retezat a fost înfiinţat la mijlocul anilor ´30, în masivul Retezat din vestul Carpaţilor Meridionali.

Coloniile de la barajul Retezat. Ce soartă neaşteptată au avut „oraşele din munţi” ale muncitorilor VIDEO

Secretele tunelurilor de zeci de kilometri construite sub Retezat, pentru barajul Gura Apelor VIDEO

Cum au apărut lacurile glaciare din Retezat: „Nicăieri nu sunt mai grandioase amprentele glaciaţiunilor”

Din anul 1935, Alexandru Borza şi Emil Racoviţă, doi mari savanţi români, au militat pentru protejarea, prin lege, a întinsului „sanctuar al naturii”, care la acea vreme cuprindea 100 de kilometri pătraţi. În deceniile următoare, suprafaţa parcului naţional a fost mărită, iar în prezent aria protejată ocupă mai mult de 40.000 de hectare, din care jumătate sunt acoperite cu pădure.

Monumentul dedicat prinţului Rudolf al Austro-Ungariei, venit la vânătoare în Retezat, în 1882 VIDEO

Cum l-a fascinat magia Retezatului pe prinţul Rudolf. Mărturia exploratorului după vânătoarea de urşi în Transilvania

Retezatul a rămas un ţinut sălbatic, puţin afectat de construcţii, din care face parte şi rezervaţia ştiinţifică Gemenele, unde accesul turiştilor este oprit. Câteva refugii şi cabane montane au fost înfiinţate în sprijinul celor care se aventurează pe traseele masivului. Locurile din Parcul Naţional Retezat unde vizitatorii parcului naţional pot campa sau găsi un adăpost peste noapte sunt la Râuşor, Pietrele, Genţiana, Stâna de Râu, Stănuleţi, Dracşanu, Poiana Pelegii, Bucura, Zănoaga, Buta.
 

Pietrele, cel mai vechi complex turistic din Retezat

Cel mai cunoscut loc de campare din masiv este Cabana Pietrele. Complexul turistic a fost înfiinţat la sfârşitul anilor ´30, la altitudinea de 1.480 metri şi este punctul de plecare pentru şase trasee turistice clasice, pe munte. Pietrele se află în zona centrală a Parcului Naţional Retezat, la confluenţa crestelor secundare ale masivului. Construcţia cabanei a urmat declarării în Retezatului drept primul Parc Naţional din România.

FOTO Oamenii care înfruntau zăpezile din Retezat în anii '30. Imaginile rare cu schiorii care se aventurau pe munte

Paradisul schiorilor goi: imaginile de senzaţie din Retezatul anilor 1960, locul unde alpiniştii primeau botezul muntelui

„Groful Ocskay, un nobil haţegan, preocupat de naturalism, a deţinut o parte din masivul Retezat, în regiunea nordică. El a donat teritoriul pe care se află azi Cabana Pietrele Touring Clubului Român. În 1936, T.C.R. a construit Cabana Pietrele. Astfel s-au pus astfel bazele creării primei structuri cu scop turistic din Munţii Retezat”, informează pietrele.ro

Cabana Pietrele a fost legată prin văile Stânişoarei, Pietrele, Valea Rea, valea Vârfului Mare şi culmea Lolăii, de Cabanele Genţiana, Buta, Cheile Buţii, Baleia, de zona pârtiei Râuşor şi de Poiana Pelegii. Până la ea se face pe drumul care leagă satul Nucşoara de zona Cârnic, ultima locaţie până la care se poate ajunge cu maşina. De la Cârnic, turiştii mai urcă două ore pe un drum forestier până la Pietrele.


Centrul de informare de la Pietrele. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Mai multe cabane ocupă platoul de la poalele crestelor Retezatului. Ele pot fi utilizate şi în timpul iernii. În anul 2007, cabana Pietrele din centrul complexului a ars, într-un incendiu izbucnit de la un horn deteriorat. Au rămas Vila Stânişoara si căsuţele din jur, care pot găzdui împreună peste 150 de oameni vara şi circa 70, iarna.

La circa o oră de mers de la Pietrele a fost înfiinţat refugiul Genţiana. Cabana de pe valea Pietrele a se află lângă liziera superioară a pădurii, la 1.670 de metri, şi este folosită ca punct de plecare spre lacurile glaciare din Retezat.


Cabana Genţiana. Foto: Melania Iscru

Cabana Buta (1.580 metri) a fost ridicată în zona sud-estică a Retezatului, în bazinul hidrografic al Jiului de Vest. Cabana este folosită ca loc de plecare pe traseele din Retezatul Mic.

În aceeaşi zonă se află şi cabana Câmpul lui Neag, construită de minerii din Lupeni şi folosită în trecut ca loc de popas pentru cei care ajungeau în sudul judeţului Hunedoara.

Cabanele de la Câmpuşel, aflate de asemenea în valea Jiului de Vest, erau folosite de vânători şi silvicultori, dar turiştii puteau fi găzduiţi aici.


Zona turistică Râuşor Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Mai multe cabane şi pensiuni au fost construite în ultimele decenii în Râuşor, cea mai afectată zonă din masivul Retezat de intervenţia umană. Complexul a fost înfiinţat în anii ´70, la circa 30 de kilometri de oraşul Haţeg. Înainte de a deveni zon de agrement, Râuşorul era locul unei colonii muncitoreşti, folosită de cei care lucrau la amenajarea hidrografică Râul Mare – Retezat. De aici porneşte cea mai lungă aducţiune spre lacul Gura Apelor: un tunel 13.780 metri, săpat în condiţii dificile, care trece prin inima muntelui, pe sub Rezervatia Ştiinţifică Gemenele - Retezat.

 

Refugii în Parcul Naţional Retezat

Reţeaua de refugii montane de pe teritoriul Parcului Naţional Retezat cuprinde următoarele locuri:

Refugiul Salvamont Poiana Pelegii (1.633 m) - localizat în Poiana Pelegii, la 15 minute de mers din Gura Bucurii, punctul unde se parchează maşinile venite pe tronsonul Gura Apelor - Gura Bucurii (Poiana Pelegii).

Refugiul Salvamont Bucura (2.041 m) - localizat pe malul lacului Bucura, la 45 min. de mers de curmătura Bucurii (trasee spre Vf. Bucura, Peleaga, Păpuşa, Retezat).


Locul de campare de pe malul Lacului Bucura. Foto: Lucian Ignat

Refugiul APNR Zănoaga (1997 m) - localizat pe malul lacului Zănoaga.

Refugiul Condor (1780 m) - localizat pe traseul dintre Complexul Turistic Râuşor şi Lacul Ştevia, în valea Ştevia.

Refugiul APNR Stănuleţi (1100 m) - localizat pe valea Lăpuşnicului Mare, între Rotunda şi Gura Bucurii (Poiana Pelegii), la aproximativ 12 km de Barajul Gura Apelor.


Punctul Salvamont de la Poiana Pelegii. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Refugiul Salvamont Stâna de Râu (1563 m) - localizat în zona Poiana Stâna de Râu (în această zonă, pârâiele ce se varsă din Tăul Ţapului, Tăul Adânc, Tăurile Custurii, lacul Ciomfu Mare dau naştere Râului Bărbat).

Refugiul Salvamont Buta (1580 m) - localizat pe partea sudică a Retezatului, în amonte de cabana Buta.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Colţii de piatră de la porţile Retezatului. Splendoarea defileurilor care se afundă în munţi VIDEO

Omul care a stăpânit Retezatul. Povestea ultimului conte Kendeffy, din familia primilor nobili români din Ardeal. A refuzat să plece în Occident cu familia

Imagini spectaculoase cu uriaşul baraj din Retezat. Lacul Gura Apelor atinge nivelul maxim după 35 de ani VIDEO

Cum s-a lucrat în anii '70-'80 la tunelurile uriaşe din Retezat: „Zeci de kilometri de galerii dăltuiţi în granitul munţilor“




 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările