Cererea de retrocedare neobişnuită a Episcopiei: cimitirul oraşului, disputat în instanţă. Ce au decis magistraţii
0Din 2006, Episcopia Greco-Catolică a solicitat retrocedarea unei suprafeţe de aproape 3.000 de metri pătraţi din cimitirul oraşului Haţeg. Soarta cererii a fost tranşată în instanţă.
De peste 12 ani, aproape jumătate din suprafaţa cimitirului oraşului Haţeg a făcut obiectul unui litigiu. Episcopia Română Unită cu Roma Greco-Catolică Lugoj a solicitat retrocedarea a aproape 3.000 de metri pătraţi.
„Petenta a solicitat reconstituirea în natură a dreptului de proprietate privată asupra cotei de ½ parte din terenul cu destinaţie de cimitir în suprafaţă de 5.924 mp, formulând, în acest sens, cererea din data de 17.01.2006, pe care a adresat-o Comisiei Speciale de retrocedare a unor bunuri ce au aparţinut cultelor religioase din România”, se arată în dosar.
Documentele au ajuns la Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Hunedoara, care şi-a declinat competenţa către Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, din Haţeg. Solicitarea a fost respinsă de Comislia Locală, care a apreciat-o ca fiind tardivă.
De ce nu poate fi retrocedat cimitirul
În 2015, Episcopia Greco Catolică s-a adresat instanţei, reclamând deciziile luate de cele două comisii. Magistraţii Judecătoriei Haţeg au decis în toamna anului 2016, obligarea Comisiilor la eliberarea titlului de proprietate şi punerea în posesie a reclamantei, asupra parcelei din cimitir. Zilele trecute a fost soluţionat, prin sentinţă definitivă, apelul declarat de comisiile locală şi judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor. Tribunalul Hunedoara a respins pretenţiile Episcopiei Greco – Catolice.
„Terenul obiect al litigiului are categoria de folosinţă cimitir, în suprafaţă tabulară de 5.924 mp, în coproprietatea Bisericii Romano - Catolice în cota de ½ părţi sub A1 şi a Bisericii Greco - Catolice în cotă de ½ parte sub A2, încă din anul 1906. Terenul în litigiu nu este individualizat în teren, ci este parte din terenul pe care este amplasat în prezent Cimitirul Orăşenesc Haţeg, situat în Haţeg. Cimitirul cuprinde morminte ale defuncţilor oraşului Haţeg, indiferent de religie, nefiind o ordine de grupare a acestora pe confesiuni religioase, astfel că mormintele sunt amplasate aleatoriu în aria cimitirului. În prezent terenul pe care se află Cimitirul Haţeg este administrat în întregime de către Unitatea Administrativ Teritorială Haţeg, fiind inventariat în domeniul public. (...) Cererea reclamantei este una vădit nefondată, prin raportare la obiectul acţiunii şi la cadrul procesual pasiv stabilit, cu atât mai mult cu cât, deşi solicită reconstituirea în natură a dreptului de proprietate privată asupra unei cote părţi ideale de ½ din terenul în litigiu cu destinaţie de cimitir, pretinde că acest lucru s-ar putea realiza fără a i se atribui în natură şi lucrările funerare supraterane sau subterane, care sunt proprietatea persoanelor fizice de confesiuni diferite care au edificat locurile de veci”, se arată în motivarea instanţei.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Mănăstirea Prislop îşi întâmpină oaspeţii într-o atmosferă de poveste, dar mult mai liniştită faţă de vremurile în care „fenomenul Arsenie Boca” aducea mulţimi impresionante de pelerini la mormântul duhovnicului. Locul a revenit la liniştea din urmă cu un deceniu, însă înfăţişarea mănăstirii s-a schimbat radical.
Detalii ascunse au ieşit la iveală după condamnarea tânărului acuzat că a jefuit casieria Castelului Covinilor, iar circa 175.000 de lei din pradă nu au mai fost recuperaţi. O cameră de supraveghere şi un lung şir de ghinioane au dat de gol operaţiunea pusă la cale de Gabrel Gal.
Zeci de palate ţigăneşti au fost ridicate în ultimii ani la marginea Hunedoarei, iar printre cele mai impunătoare se numără vilele din curtea lui „Puiu Englezu”, un rom celebru pentru cravatele sale din aur. Localnicii au însă numeroase motive de revoltă.
Se încarcă comentariile...
