Cetatea dacică Ardeu, palatul antic din care strămoşii noştri vegheau drumul aurului
0
Mai puţin cunoscută decât aşezările dacice din Munţii Orăştiei incluse în patrimoniul UNESCO, Cetatea dacică Ardeu rămâne un loc misterios care oferă o mulţime de surprize arheologilor şi oaspeţilor săi.
Cetatea dacică Ardeu se află la aproximativ 20 de kilometri de oraşul Geoagiu, pe Valea Geoagiului, la marginea satului Ardeu din comuna Balşa.
Potrivit arheologilor, a fost locuită începând cu secolul I î.Hr. Aici au fost descoperite aici urmele unui palat nobiliar, al unei fierării dacice, ale unui atelier de bijuterie unde era prelucrat fierul, bronzul, cornul şi numeroase artefecte dacice, printre care o statuie a zeului Mercur şi obiecte decorative din bronz. Cetatea avea un rol strategic, potrivit istoricilor, pentru că se afla în apropierea vechilor exploatări aurifere din Munţii Apuseni.
Ruinele fortăreţei dacice sunt mai puţin vizibile faţă de ale altor monumente din aceeaşi perioadă. În vecinătatea ei, în anii ´70 a fost înfiinţată o exploatare de calcar, care a afectat o parte din perimetrul acesteia.
Arheologii au încercat, în ultimii ani, să salveze din stricăciunile provocate de exploatarea de piatră şi au reuşit să recupereze obiecte antice preţioase pentru istoria locurilor. Ardeul este deseori comparat cu cetatea de la Hunedoara.
Zidărie dacică la Ardeu. Foto: Aurora Peţan / Facebook.
„Situl arheologic cuprinde această înălţime (altitudine maximă 450 metri), la care se adaugă Dealul Judelui, platou aflat la poalele Cetăţuii, precum şi zonele joase, situate la baza dealului, spre sud, până pe malul Văii Ardeului, în locul numit Gura Cheilor. La nord şi pe toată latura de vest, dealul este despărţit de înălţimea numită Cornet, prin Cheile Ardeului – un culoar strâmt, mărginit de pereţi înalţi. Descoperirea şi debutul cercetărilor pe suprafaţa acestui sit se datorează primului director al muzeului din Deva: Téglás Gábor, care la sfârşitul secolului al XIX-lea, a desfăşurat o activitate arheologică intensă.
Cele mai vechi urme de locuire aparţin purtătorilor culturii Bodrogkerestur, însă ulterior, a fost locuit de comunităţile Coţofeni şi mai apoi în epoca bronzului, şi prima epocă a fierului când noi comunităţi umane s-au aşezat la poalele dealului şi pe unele dintre terase. În epoca Regatului Dac pe culmea dealului a fost construită o cetate.
Prin cercetările arheologice realizate în perioada 2001 – 2015 au fost identificate elemente ale fortificaţiei (zid din piatră locală lipită cu lut), urmele mai multor locuinţe, ale unui „turn locuinţă” (palatul nobilului dac) precum ale unui atelier. Debutul fortificaţiei dacice poate fi plasat în prima parte a secolului I î. Chr. iar sfârşitul în timpul războaielor cu romanii, la începutul secolului al doilea. Pe terasele aflate pe versantul sudic au fost sondate locuinţe aparţinând unei aşezări contemporane cu fortificaţia. Sporadic apar şi obiecte datând din perioada provinciei Dacia, iar din secolul al IV-lea numărul pieselor este mai mare, însă pentru acest orizont cronologic nu au fost identificate complexe.
Din Evul Mediu provin o serie de materiale din metal şi ceramică, ce pot fi datate în secolele X-XI, precum şi altele, în secolele XV-XVI. În partea sudică a platoului superior au fost identificate şi urmele unei fortificaţii cu zid din piatră legată cu mortar, ale cărei dimensiuni nu le putem estima în acest stadiu al cercetărilor”, informează Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.
La doar câţiva kilometri de locul fostei cetăţi de la Ardeu, în Geoagiu Băi, se află ruinele Germisarei, un fost complex termal daco-roman, unde au fost descoperite ruinele unor temple, ale unor băi şi artefacte preţioase, 11 ofrande de aur, oferite zeităţilor de cei care au venit, în antichitate, la Germisara pentru a se tămădui.
Mai puteţi citi şi:
Se încarcă comentariile...
