Cetatea dacică interzisă în timpul iernii din cauza pericolelor. Cum arată „cuibul de vulturi” din munţi VIDEO
0
Deşi se află în imediata vecinătate a oraşelor din Valea Jiului, Cetatea dacică Băniţa rămâne inaccesibilă în timpul iernii.
Veche de peste două milenii, Cetatea dacică Băniţa a fost inclusă în patrimoniul mondial cultural UNESCO în 1999, alături de alte patru aşezări antice din Munţii Şureanu - Sarmizegetusa Regia, Piatra Roşie, Costeşti şi Blidaru - şi de cetatea Căpâlna din judeţul Alba.
GALERIE FOTO CU CETATEA BĂNIŢA
VIDEO CU CETATEA BĂNIŢA
În timpul iernii, accesul la ruinele Băniţei, aflate la doar cinci kilometri de oraşele Petroşani şi Petrila şi la mai puţin de un kilometru de Drumul Naţional 66 Haţeg – Petroşani, este aproape imposibil. Cetatea dacică Băniţa a fost inclusă în patrimoniul UNESCO din 1999, alături siturile Sarmizegetusa Regia, Piatra Roşie, Costeşti şi Blidaru din Munţii Orăştiei şi de cetatea Căpâlna din judeţul Alba.
Peştera Bolii în primele zile de iarnă. Cum arată locul legendar de sub cetatea dacică Băniţa FOTO
Cetăţile dacice „fantomă”. Unde se află şi de ce aproape nimeni nu le mai vizitează VIDEO
Zăpada a acoperit potecile rar umblate spre monumentul de pe Dealul Bolii, iar în lipsa marcajelor şi indicatoarelor turistice, călătorii se pot pierde uşor în încercarea de a urca spre cetatea dacică.
Iarna în cetatea Băniţa. ADEVĂRUL
Zăpada de aproape jumătate de metru şi panta abruptă a colinei sunt şi ele piedici în calea vizitatorilor, la fel traseul de la poalele ei, care înseamnă circa un kilometru de mers pe jos, pe calea ferată Simeria – Petroşani, prin defileul Băniţei.
Stânca pe care a fost clădită cetatea. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Fortăreaţa care apăra ţara Haţegului
Pe creste, rămăşiţele cetăţii au rămas ascunse sub nămeţi şi sub copacii prăbuşiţi de viscol. Câteva blocuri de piatră fasonată, mai vizibile chiar şi în zăpadă, indică locurile vestigiilor antice. De pe dealul cetăţii, se înfăţişează turiştilor, priveliştile văii Haţegului, mărginită de munţii Şureanu şi Retezat şi ale văii Jiului, cu munţii Parâng şi Vâlcan la orizont.
Traseul spre cetate, trece pe calea ferată. ADEVĂRUL
„Cetatea prin poziţia ei strategică deosebit de favorabilă, era menită să controleze Valea Jiului şi Pasul Vulcan, iar la nevoie să bareze drumul unui duşman ce ar fi intenţionat să pătrundă dinspre sud în zona Munţilor Sebeşului. Fortificaţia de la Băniţa constă dintr-un val de pământ şi piatră, un zid de piatră locală şi ziduri de calcar fasonate”, informa istoricul Ion Horaţiu Crişan.
Ruinele cetăţii, acoperite de zăpadă. ADEVĂRUL
Cetatea Băniţa a fost ridicată de daci ca avanpost pe una dintre rutele pe care romanii se puteau apropia, din sudul ţării, de Sarmizegetusa Regia. A fost distrusă de armatele împăratului Traian în timpul războaielor daco – romane de la începutul secolului al doilea. Ruinele sale mai sunt vizibile, în timp ce rămăşiţele aşezării civile de la poalele ei au fost distruse odată cu construcţia căii ferate a cărbunelui Simeria – Petroşani în urmă cu un secol şi jumătate. Tot atunci, au fost dislocate din ziduri numeroase blocuri de piatră şi au dispărut mai multe dintre terasele de la poalele dealului.
Cetatea Băniţa, în timpul verii.
Arheologii au cercetat cetatea dacică la începutul anilor ´60 şi au descoperit aici, pe lângă monumentele sale, şi obiecte ceramice, piese de fier, unelte, arme, dar şi câteva bijuterii de argint (brăţară, fibulă) şi monede. De atunci, doar căutătorii de comori au mai scormonit printre ruinele Băniţei. La poalele cetăţii, mai accesibilă turiştilor, se află Peştera Bolii, cu o lungime de aproape 500 de metri, care poate fi vizitată în orice anotimp.
Se încarcă comentariile...
