Cetatea Devei a fost loc de pelerinaj: sute de oameni l-au comemorat pe Francisc David, primul episcop al unitarienilor
0
Cetatea Devei a fost, sâmbătă. loc de pelerinaj pentru membrii bisericii unitariene, veniţi din oraşele Transilvaniei şi din afara ţării pentru a-l comemora pe episcopul Francisc David, fondatorul Bisericii Unitariene din Transilvania, întemniţat şi decedat în fosta închisoare a cetăţii.
Câteva sute de oameni l-au comemorat sâmbătă, la Deva, pe David Ferenc, primul episcop unitarian din Transilvania. Pastorul din secolul al XVI-lea a fost întemniţat şi a murit în cetate, în anul 1579, după ce fusese condamnat pentru erezie, iar în ultimii ani a devenit o tradiţie ca la începutul lunii noiembrie, aşezarea să devină un loc de întâlnire al pelerinilor care vor să îi aducă omagii celui care a fost fondatorul Bisericii Unitariene din Transilvania.
Potrivit istoricilor, Francisc David s-a născut în Cluj în jurul anului 1520, iar în tinereţe a activat ca rector al gimnaziului catolic şi apoi, după trecerea la credinţa lutherană, ca pastor evanghelic.
În 1564, după separarea calvinilor maghiari de evanghelicii lutherani saşi, a fost ales episcop calvinist al bisericilor maghiare din Transilvania şi a fost numit pastor la curtea principelui transilvan Ioan al II-lea Sigismund Zapolya.
Sub inflenţa lui David Francisc, principele Zapolya a decretat în 1568 recunoaşterea religiei unitariene şi libertatea religioasă.
„Măria-Sa, Domnul Nostru, precum a hotărât în adunările precedente împreună cu ţara şi obştea în privinţa religiei, aşa şi în adunarea de faţă reafirmă cum ca predicatorii să propovăduiască evanghelia pretutindeni, fiecare după credinţa lui, şi obştea dacă-l vrea, bine, dacă nu, nimeni să nu-l oblige, căci ar tulbura liniştea sufletului său, dar să ţină predicator a cărui învăţătură îi place. Şi pentru aceasta nimeni dintre superintendenţi, nici alţii, să nu încerce a-i vătăma pe predicatori, nimeni să nu fie ocărât pentru religie de nimeni, aşa cum am hotărât în constituţiile precedente. Nu i se permite nimănui, ca pentru învăţătură să ameninţe pe cineva cu privarea de libertate sau funcţie, căci credinţa e darul lui Dumnezeu, ce vine în urma auzirii, iar auzirea prin cuvântul lui Dumnezeu”, arăta textul decretului, potrivit istoricilor.
Din 1571, principe al Transilvaniei a devenit Ştefan Bathory, iar din 1575, după ce acesta este încoronat ca rege al Poloniei, conducerea Transilvaniei a fost preluată de Cristofor Bathory. Episcopul unitarian nu s-a aflat în graţiile familiei Bathory, iar crezul său i-a adus condamnarea pentru erezie în 1579 şi întemniţarea în Cetatea Devei, unde a şi murit, în acelaşi an. În prezent, în Transilvania sunt circa 60.000 de unitarieni, cea mai mare comunitate fiind în Cluj Napoca.
Vă recomandăm şi:
Peste 10.000 de oameni au vizitat Castelul Corvinilor din Hunedoara de la începutul anului 2016. Administratorii monumentului istoric estimează că în acest an la castel vor ajunge peste 330.000 de turişti, mai mulţi în anul precedent. Hunedoara oferă turiştilor mai multe atracţii turistice de top. Cinci monumente istorice au făcut din judeţul Hunedoara una dintre principalele zone cu atracţii turistice din România.
Unul dintre marile mistere din istoria Devei este legat de distrugerea definitivă a cetăţii Devei, în 13 august 1849, la câteva luni după ce garnizoana ei fusese nevoită să se predea armatelor revoluţionare din Transilvania. O legendă de dragoste neîmplinită face parte din explicaţiile dezastrului.
Una dintre cele mai detaliate descrieri ale comunităţilor din Transilvania, de la începutul secolului XIX, a fost realizată de topograful austriac Joseph Adalbert Krickel. Călătorul din Viena a ajuns în zona Hunedoarei în anul 1828 şi-a arătat uimit de frumuseţile şi bogăţia naturală a acesteia, dar sărăcia localnicilor l-a înduioşat.
Timp de mai multe secole, Cetatea Devei a fost una dintre aşezările militare strategice ale Transilvaniei. Fortăreaţa ridicată pe un deal al munţilor Poiana Ruscăi datează din secolul al XIII-lea, iar în istoria ei a fost considerată unul din locurile de necucerit.
Misterul sfinţilor care vegheau asupra oraşului Deva de pe Dealul Cetăţii
Unul dintre locurile cele mai misterioase ale municipiului Deva se numeşte „La sfinţi”. Este o stâncă a dealului pe care a fost ridicată cetatea medievală Devei, pe care în trecut fuseseră ridicate trei statuete ale unor sfinţi catolici. Statuetele nu au rezistat trecerii timpului, iar ultima dintre ele a fost doborâtă înainte de 1989.
Un publicist şi geolog englez a dezvăluit într-un jurnal de călătorie apărut în Londra, în 1862, cât de mare a fost şocul primelor sale întâlniri cu comunităţile de ţigani care locuiau în tabere de corturi pe malul râurilor Mureş şi Strei şi la marginea orăşelelor hunedorene ale secolului XIX.
Se încarcă comentariile...
