Cetăţile dacice părăsite au fost promise Consiliului Judeţean Hunedoara. Patru dintre cele cinci situri istorice UNESCO din Hunedoara sunt ale nimănui
0
Cetăţile dacice Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie - Luncani şi Băniţa, situri UNESCO din judeţul Hunedoara, vor trece în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara, a anunţat astăzi senatorul Traian Igaş, reprezentantul Comisiei parlamentare pentru relaţia cu UNESCO, în urma unei vizite la siturile arheologice.
După ce au vizitat cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, parlamentarii din Comisia pentru relaţia cu UNESCO au promis că monumentele istorice vor fi trecute în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara. De aproape doi ani, instituţia a solicitat Guvernului României preluarea în administrare a cetăţilor dacice, după modelul Sarmizegetusa. Până în prezent, demersurile autorităţilor judeţene s-au lovit de dezinteresul reprezentanţilor statului român, spun cei de la CJ Hunedoara.
Situaţia se va schimba, potrivit declaraţiilor făcute astăzi, la sediul Consiliului Judeţean Hunedoara, de parlamentari. „O parte dintre membrii Comisiei UNESCO s-au deplasat la Deva, pentru a vedea situaţia în teren a cetăţilor dacice, pe un proiect comun cu Consiliul Judeţean. Am văzut despre ce este vorba, am văzut ce înseamnă ca o cetate să fie administrată de cineva şi altele să nu fie administrate de nimeni. Vom face toate demersurile şi vom sprijini demersul deja făcut de Consiliul Judeţean de a prelua în administrare şi celelalte cetăţi care astăzi sunt ale nimănui”, a declarat senatorul Traian Igaş, reprezentantul Comisia parlamentare pentru relaţia cu UNESCO.
„Prin poziţia de până acum a Ministerului Culturii, cred că am avut o problemă la nivel naţional. Comisia a conştientizat că primul pas necesar este darea în administrare a întregului sit arheologic, adică toate cetăţile de pe permientrul judeţului Hunedoara”, Dorin Gligor, vicepreşedinte CJ Hunedoara.
Vladimir Brilinski, administratorul sitului UNESCO Sarmizegetusa Regia, le-a fost ghid membrilor parlamentare pe traseul cetăţilor dacice Sarmizegetusa şi Costeşti.
”Am credinţa că toate iniţiativele care vor pleca din partea Consiliului Judeţean Hunedoara vor avea acolo un suport, în legislativul României, un suport solid, consistent şi se vor rezolva anumite probleme care ne împiedică în prezent la o bună administrare”, a declarat Vladimir Brilinski, administrator Sarmizegetusa Regia.
Anul trecut Consiliul Judeţean Hunedoara a solicitat Ministerului Culturii preluarea în administrare a siturilor arheologice Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie şi Băniţa. Monumentele istorice vechi de două milenii fac parte din ansamblul cetăţilor antice, aflat în patrimoniul UNESCO, alături de cetatea Sarmizegetusa Regia şi de cetatea Căpâlna din judeţul Alba.
În urmă cu doi ani, Consiliul Judeţean Hunedoara a preluat situl Sarmizegetusa Regia de la statul român.
Vă recomandăm şi:
Ţinutul cetăţilor dacice a fost dintotdeauna un loc al misterelor şi al legendelor. În zona Sarmizegetusei Regia, oamenii au păstrat istorisiri vechi, despre aurul ascuns de strămoşi în munţi, iar descoperirea fiecărei comori a stârnit şi mai mult fantezia localnicilor. Istoricii au consemnat, de asemenea, poveştile vechilor căutători de comori, din secolele trecute.
Blestemul şi binecuvântarea codului galben: povestea comorii scoase la iveală, de Sânziene, în urma furtunilor ce au distrus zidul Sarmizegetusei Regia Codul galben a dus la prăbuşirea mai multor copaci în incinta cetăţii dacice Sarmizegetusa Regia. Trunchiurile smulse din rădăcini de vijelii au distrus zidul de apărare clădit de daci, în urmă cu 2.000 de ani, însă tot ele au scos la iveală o adevărată comoară: matriţa cu ajutorul căreia dacii îşi croiau bijuteriile din aur.
Sarmizegetusa Regia, cea mai importantă dintre cetăţile dacilor liberi, se dezvăluie la capătul unui drum întortocheat care porneşte din oraşele Călan sau Orăştie, străbate câteva sate împrăştiate pe coasta munţilor Hunedoarei (Ludeşti, Costeşti, Grădiştea de munte), apoi urcă prin desişul pădurii şi îl lasă pe călător în faţa unor ziduri imense, vechi de peste 2.000 de ani.
Se încarcă comentariile...
