Hunedoara

articolul anterior articolul urmator

CHE Retezat, retehnologizată cu 77 de milioane de euro. Colosul hidroenergetic a împlinit 35 de ani VIDEO

0
15 Apr 2021 18:15:08
Autor: Daniel Guţă
BarajulGura Apelor - Retezat. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
BarajulGura Apelor - Retezat. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Hidroelectrica a scos la licitaţie publică lucrările de retehnologizare a Centralei hidroelectrice (CHE) Rîu Mare – Retezat. Investiţia se ridică la 77 de milioane de euro.

La 35 de ani de la inaugurarea Amenajării Hidroenergetice – Retezat, lucrările de retehnologizare a Centralei Hidroelectrice (CHE) Rîu Mare – Retezat au fost scoase la licitaţie publică. Investiţia Hidroelectrica este estimată la 76,9 milioane de euro.

GALERIE FOTO CU BARAJUL GURA APELOR - RETEZAT

Cum s-a lucrat în anii '70-'80 la tunelurile uriaşe din Retezat: „Zeci de kilometri de galerii dăltuiţi în granitul munţilor“

Secretele tunelurilor de zeci de kilometri construite sub Retezat, pentru barajul Gura Apelor VIDEO

Proiectul fusese anunţat din 2019 de conducerea Hidroelectrica, la recepţia lucrărilor de construcţie a hidrocentralei Bretea Strei.

„Este următorul proiect de anvergură, pe care ni-l dorim foarte mult, dar care depinde de umplerea barajului de la Râul Mare, proces care a început anul trecut, pentru a stabili nivelul de plecare al echipamentelor noii centrale. Vorbim de o înlocuire totală a echipemantelor din centrală şi de creşterea puterii la circa 350 MW. Retehnologizarea ei se ridică la 80 de milioane de euro”, declara, în 2019, Bogdan Badea, preşedintele directoratului Hidroelectrica.

Retehnologizarea CHE Retezat în patru ani

Investiţia constă în: fabricaţia, montajul şi punerea în funcţiune a unei turbine hidraulice; fabricaţia, montajul şi punerea în funcţiune a unui generator electric; modernizarea, montajul şi punerea în funcţiune a unor echipamente hidromecanice (vane fluture şi vane sferice) pentru hidrocentrale; modernizarea, retehnologizarea şi punerea în funcţiune a unor staţii electrice de transformare; montajul şi punerea în funcţiune a unor sisteme de automatizare şi SCADA pentru centralele producătoare de energie electrică; proiectarea si testarae unui model de turbină hidraulică tip Francis; proiectarea unui generator electric; proiectarea unor statii electrice de transformare de înaltă tensiune; proiectarea unor sisteme de automatizare şi SCADA. Lucările se vor derula pe o durată de 48 de luni.


Lacul Gura Apelor. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

„Retehnologizarea C.H.E. Râul Mare –Retezat este un proiect major al Hidroeletrica şi ne-am propus ca lucrările să fie finalizate în cel mult doi ani de la semnarea contractului. Vorbim de consolidarea obiectivelor din portofoliu, de echipamente şi instalaţii vitale pentru companie şi care trebuie să intre într-un nou ciclu de viaţă şi exploatare comercială”, a declarat Bogdan Badea, preşedintele directoratului Hidroelectrica, potrivit unui comunicat transmis de companie. 


Barajul Gura Apelor. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Amenajarea Hidroenergetica Râul Mare Retezat cuprinde barajul Gura Apelor şi hidrocentralele Retezat şi Clopotiva, cu o putere instalată de 349 MW şi o energie medie multianuală de 629,50 GWh. AHE Râul Mare Retezat exploatează potenţialul hidroenergetic al unui bazin hidrografic de 300 de kilometri pătraţi, întins pe versanţii nordici ai Munţilor Retezat şi care funcţionează ca un veritabil castel de ape, potrivit Hidroelectrica.
 

35 de ani de la inaugurarea proiectului hidroenergetic Retezat

Lucrările CHE Retezat şi la Barajul Gura Apelor au fost inaugurate în 16 aprilie 1986, după 11 ani în care s-a muncit la construcţia barajului, aducţiunilor şi centralei şi la amenajarea lacului său de acumulare.

„După aproape 11 ani de activitate, în care s-au dăltuit în granitul munţilor zeci de kilometri de galerii şi s-au înălţat în calea apelor un baraj de anrocamente şi miez de argilă, cel mai mare din Europa, la 16 aprilie 1986, îşi închide porţile galeria de deviere şi apele Râului Mare Retezat sunt zăgăzuite. Atunci a început acumularea apelor în lacul care va avea în final un volum de peste 210 milioane metri cubi de apă şi o suprafaţă de 420 de hectare”, informa Hidroconstrucţia. O lună mai târziu a fost pusă în funcţiune uzina hidroenergetică Retezat cu o putere de 335 MW şi apoi Centrala de la Clopotiva, de 14 MW, situată în aval.

Între anii 1975 şi 1986, au fost săpaţi aproape 50 de kilometri de tuneluri subterane în Munţii Retezat, pentru amenajarea aducţiunilor lacului de acumulare Gura Apelor. Şi tot atunci, a fost construit şi barajul lacului din Retezat, din aroncamente (bolovani şi pietriş), grohotiş, argilă, granit, roci stâncoase - cel mai mare astfel de baraj din Europa anilor ´80. Lacul de acumulare Gura Apelor, întins pe circa 420 de hectare, are o adâncime maximă de peste 160 de metri, iar barajul lui are o lungime de 464 de metri şi o înălţime de 168 de metri. Situat la cota 1.000 faţă de nivelul mării, barajul are o lăţime la bază de peste 550 de metri, iar la coronament de 12 metri.



Centrala hidroelectrică Retezat, construcţie subterană de mare cădere (582,50 m) a fost realizată între anii 1977-1986 şi este a doua centrală de vârf de pe râurile interioare din ţară, potrivit Hidroelectrica/ CHE Retezat este echipată cu două turbine de tip Francis, cu o putere instalată de 335 MW şi o energie medie multianuală de 605 Gwh. Centrală hidroelectrica Clopotiva este o centrală pe derivaţie realizată în aval de CHE Retezat, cu rol de centrală de restituţie, echipată cu două turbine de tip Kaplan cu o putere instalată de 14 MW. În avalul barajului Gura Apelor, în depresiunea Haţegului, ulterior au mai fost construite nouă hidrocentrale, care au o putere instalată totală de 134,3 MW şi asigură o producţie medie anuală a energiei de 193,4 GWh.

Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Marea transformare a Lacului Gura Apelor. Ce secrete ascundea mega-proiectul din anii '70 care a schimbat soarta Parcului Naţional Retezat

FOTO Secretele lacurilor glaciare din Retezat. Unde se află „minunile albastre“ din inima munţilor

VIDEO Priveliştile superbe din Masivul Retezat care arată de ce românii îi spun „târâmul fermecat cu ochi albaştri”

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările