Cinci locuri de vis din România, pline de mistere. Atracţii turistice pentru românii care îşi caută liniştea
0Mănăstirea Prislop şi Retezatul se numără printre locurile faimoase vizitate de românii aflaţi în căutarea relaxării. Aici se află prima rezervaţie naturală montană din România.
Judeţul Hunedoara este împânzit de atracţii turistice, însă câteva dintre acestea sunt apreciate în special ca locuri de relaxare. Iată povestea lor:
Liniştea Mănăstirii Prislop
În afara zilelor de sărbătoare, când este invadată de pelerini din toate colţurile ţării, Mănăstirea Prislop se înfăţişează într-o atmosferă netulburată.
Oaspeţii săi pot admira biserica medievală de piatră, veche de aproape şase secole, micul lac şi izvorul său din vecinătatea acesteia saivanul şi clopotniţa amenajate în anii ´50 de Arsenie Boca, se pot plimba pe aleile care traversează pădurea, spre mormântul duhovnicului Arsenie şi spre peştera săpată în stâncă de călugărul Ioan, trecut în rândul sfinţilor de către Biserica Ortodoxă Română.
Clădirile mănăstirii au fost construite în stil brâncovenesc, iar la atmosfera de linişte contribuie şi vastele păduri din jurul acesteia.
Pădurile energizante din Parcul Naţional Retezat
Cele mai înalte vârfuri din Masivul Retezat ating 2.500 de metri şi se oglindesc în numeroasele lacuri glaciare, formate după topirea gheţarilor în căldările de la poalele lor.
Cele mai multe trasee din Parcul Naţional Retezat sunt accesibile turiştilor obişnuiţi cu muntele. Traversează păduri întinse, îndepărtate de locurile populate de oameni şi gospodării, iar atmosfera de pe traseele de munte este revigorantă.
De aproape două secole, Retezatul a fost recunoscut ca „templu al naturii”, fiind un loc căutat de exploratori din toate colţurile Europei. La mijlocul anilor ’30, Retezatul a devenit, la iniţiativa savanţilor români Alexandru Borza şi Emil Racoviţă, prima rezervaţie naturală din România.
„În acest gigantic sanctuar al naturii cu o întindere de cel puţin 100 kilometri pătraţi vor admira şi studia minunele creaţiunii concentrate aici parcă din adins, generaţiile actuale şi viitoare de naturalişti, turişti din ţară şi de peste hotare, atraşi de faima Retezatului", scria Alexandru Borza, în lucrarea „Retezatul”. Cu timpul „templul naturii” a ajuns să ocupe aproape 40.000 de hectare, din care jumătate sunt acoperite cu pădure.
Foto: Lucian Ignat
Retezatul, vârful de 2.485 de metri, care dă numele masivului, se distinge prin forma sa ciudată, de piramidă cu vârful tăiat, care străluceşte acoperită de zăpadă în cea mai mare parte a anului.
Înfăţişarea sa a dat naştere mai multor legende, iar unii autori l-au comparat cu o piramidă energetică şi i-au atribuit semnificaţii ezoterice. Vârful Retezat rămâne accesibil oaspeţilor săi, iar cei care nu se încumetă să îl exploreze îndeaproape îl pot admira, în zilele senine, de la distanţe de zeci de kilometri: din Ţara Haţegului, Hunedoara şi de pe dealurile din jurul Devei.
Silvoterapie în „Pădurea de Argint” din Săcărâmb
„Pădurea de argint” înconjoară satul Săcărâmb din Munţii Metaliferi, un fost „El Dorado” al Europei secolului al XIX-lea, faimos pentru minele sale de aur. Pădurea de fagi care se înalţă în jurul emblematicului con vulcanic al Săcărâmbului are proprietăţi binefăcătoare şi este considerată de mulţi dintre oaspeţii săi un loc încărcat de energii.
Oamenii care îi cunosc povestea vin aici pentru a se relaxa şi a face „silvoterapie”, iar unii dintre ei au relatat că după mai multe ore petrecute în pădure au trăit experienţe paranormale. Tot aici se află un izvor faimos, la care poposit împăratul Franz Joseph, în timpul vizitei sale în Transilvania.
„Aici a luat masa şi a băut din apa tămăduitoare a izvorului, despre care se spune că a aflat că aduce binefaceri sănătăţii, dar şi potenţei. Apa acestui izvor este foarte pură şi este încărcată de energie, lucru stabilit de numeroase studii“, relata Alexandru Pavel Tokar, preşedinte al „Societăţii europene pentru tehnică radiantă şi armonie spirituală“ (SETRAS) şi autor al monografiei Săcărâmbului.
Săcărâmb. Foto: Andreea Văduva.
Foto: Lucian Ignat.
Desculţi în Sarmizegetusa Regia
Mulţi dintre oaspeţii Sarmizegetusei Regia, vechea capitală a Daciei înainte de a fi cucerită de romani, se descalţă şi se plimbă în tălpile goale pe iarba dintre monumente.
Vechile edificii ale cetăţii antice din Munţii Orăştiei sunt considerate, de aceştia, locuri de mare încărcătură energetică, iar soarele de andezit a ajuns să fie considerat o poartă către alte lumi spirituale. Sarmizegetusa Regia este înconjurată de o pădure de fagi seculari, care au atins dimensiuni considerabile şi oferă turiştilor un peisaj de poveste, indiferent de vremea în care o vizitează.
Sute de copaci au crescut în locurile fostelor aşezări civile ale capitalei dacilor şi înconjoară zidurile acesteia. Pădurea Sarmizegetusei Regia pe care turiştii o traversează pentru a ajunge în locurile vechilor temple este una dintre marile atracţii turistice din zonă. A fost în ultimii ani şi locul unor şantiere arheologice, iar secretele ei încă nu au fost aflate.
Ropotele din Peştera Cioclovina
Peştera Cioclovina din Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina este accesibilă numai specialiştilor în speologie, dar turiştii o pot admira în segmentul de la intrare. Ei pot ajunge aici urmând drumul judeţean pe Valea Luncanilor, până la poalele stâncilor albe, abrupte ca un zid uriaş acoperit de vegetaţie, sub care s-a format peştera.
O poiană unde a fost amenajat un loc de popas marchează capătul drumului pe care se poate ajunge cu maşina. Din dreptul ei, călătorii se pot ghida după ropotele pârâului care izvorăşte din munte, cel care a săpat Peştera Cioclovina.
Peştera aflată în apropiere de cetăţile dacice din Munţii Orăştiei şi de vârful Godeanu ar fi fost locul unde a trăit legendarul Zamolxis, zeitatea din vremea dacilor. Cu trei mii de ani în urmă, peştera ar fi servit ca sanctuar. Într-unul dintre labirinturile sale, a fost descoperit un depozit care conţinea peste 6.000 de obiecte de bronz, chihlimbar, sticlă, faianţă, obiecte ce ar fi fost folosite ca ofrande aduse unor zeităţi.
Se încarcă comentariile...
