Hunedoara

articolul anterior articolul urmator

Cum va arăta amfiteatrul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Controversele proiectului de cinci milioane de euro

0
1 Nov 2014 21:17:00
Autor: Daniel Guţă
Expertul Toma Goronea a prezentat proiectul de restaurare al amfiteatrului. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Expertul Toma Goronea a prezentat proiectul de restaurare al amfiteatrului. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Amfiteatrul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa va fi reconstituit şi reconstruit, potrivit reprezentanţilor Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. Valoarea investiţiei este de cinci milioane de euro, iar proiectul va fi realizat dacă instituţia reuşeşte să acceseze fonduri de la Uniunea Europeană.

Amfiteatrul roman din situl istoric de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa va fi refăcut, potrivit unui proiect al Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. Reprezentanţii instituţiei şi arheologii implicaţi în proiect au detaliat cum va fi pus în valoare amfiteatrul, care în trecut putea fi ocupat de până la 6.000 de oameni. Pentru refacerea arenei va fi folosită marmură de la exploatările din zonă, pentru că marmura s-a aflat în componenţa monumentului, însă cu timpul ea a fost luată şi transformată în var.

“Toate materialele utilizate în refacerea amfiteatrului trebuie să aibă ca şi caracteristici reversibilitatea şi compatibilitatea lor cu materialele din antichitatea romană, utilizate la edificarea acestui monument: mortar, sorturi diferite de roci, marmură”, spune muzeorgraful Toma Goronea. Expertul a adaugat că amfiteatrul va fi renovat şi din punct de vedere decorativ, iar forma şi elementele de decor vor respecta designul său din trecut. „Din cele două tribune restaurăm doar una. Pe urmă, în stânga şi în dreapta intrării principale în arenă vor fi alte trei intrări din exterior care vor reprezenta intrarea cetăţenilor, a magistraţilor şi a păturilor sociale inferioare, asta însemnând peste 30 la sută din reconstituire, iar în rest vor fi elemente din amfiteatru care se vor restaura şi se vor consolida”, a mai precizat Toma Goronea.

Doar cu fonduri de la UE
Proiectul de restaurare a amfiteatrului roman din Ulpia Traiana Sarmizegetusa a primit avizele necesare realizării, de la comisiile din Ministerul Culturii, şi va fi depus la Agenţia de Dezvoltare Regională – Regiunea Vest, pentru a obţine finanţare. „Este cel mai mare proiect pe care o instituţie din Transilvania şi probabil din România îl propune în acest moment, de conservare şi restaurare a unui astfel de monument”, a spus Liliana Ţolaş, managerul MCDR Deva, referindu-se la investiţia în reconstruirea amfiteatrului roman din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, estimată la cinci milioane de euro. Proiectul va fi realizat însă doar dacă instituţia reuşeşte să acceseze fonduri prin programele Uniunii Europene. În caz contrar, este greu de crezut că statul român sau autorităţile judeţene vor aloca o asemenea sumă pentru proiectul muzeului. În judeţul Hunedoara şi alte monumente istorice importante, cum sunt Castelul Corvinilor şi cetăţile dacice din Munţii Orăştiei (aflate în patrimoniul UNESCO), au nevoie de lucrări de conservare şi restaurare, însă fondurile alocate de autorităţile statului român au fost nesemnificative în ultimii ani, pentru acestea.

Controversele proiectului
Patru ani sunt necesari realizării lucrărilor de restaurare, potrivit specialiştilor. Ulterior, în vechiul amfiteatru roman vor avea loc spectacole de operă, evenimente culturale, la care vor putea participa până la 5.000 de oameni, iar proiectul va creşte numărul turiştilor care ajung în Ţara Haţegului, potrivit managerului MCDR Deva. „Au existat foarte multe piedici şi foarte multe semne de întrebare legate de acest proiect, la anumite nivele în Ministerul Culturii, cum de am atacat un astfel de proiect, de o asemenea anvergură şi importanţă. Pentru că am fi putut cere şi noi câteva zeci de mii de lei şi să încercăm să mai continuăm cu o săpătură, pe care să o acoperim apoi cu cu pământ”, a mai spus Liliana Ţolaş. Reprezentanţii muzeului au fost criticaţi de cei care susţin că se impunea mai degrabă realizarea unor proiecte pentru cetăţile dacice din Munţii Orăştiei şi nu pentru „monumentul romanilor”.

Oamenii au parcele în fostul oraş antic
Situaţia întregului ansamblu istoric „Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa” este încă neclară. Ruinele fostului oraş cosmopolit din Antichitate, care în trecut ocupa peste 30 de hectare, se întind şi pe terenurile private din vecinătate. Localnicii au ridicat case şi au înfiinţat grădini şi livezi printre zidurile complexului arheologic. Statul nu a mai achiziţionat terenuri de la localnici, astfel că rămăşiţele aşezării daco-romane sunt amestecate în peisaj cu parcelele oamenilor. Din amfiteatrul scos la iveală de arheologi începând cu 1880, a fost luată marmura şi transformată în var, în timp ce bucăţi din alte monumente ale sitului au fost folosite ca materiale de contrucţii pentru alte aşezări.

În Ulpia Traiana Sarmizegetusa, şi intrarea va fi reamaneajată. Va fi amplasată o poartă monumentală din lemn, panouri de informare, iar spaţiile comerciale din zonă vor fi relocate.


Vă recomandăm şi:

Drumul spre Sarmizegetusa Regia aşteaptă finanţarea de la UE. Proiectul tehnic al investiţiei a fost aprobat

Proiectul tehnic al investiţiei de modernizare a drumului spre Sarmizegetusa Regia, estimată la peste 41 de milioane de lei, a fost aprobat în şedinţa de astăzi a CJ Hunedoara, iar în următoarele zile va fi depus la Agenţia de Dezvoltare Regională (ADR) Vest. Autorităţile judeţene speră să obţină fonduri europene pentru modernizarea drumului pe care turiştii ajung în fosta capitală a Daciei.

Cetăţile dacice din jurul Sarmizegetusei Regia au fost lăsate pradă profanatorilor

Patru cetăţi dacice din patrimoniul UNESCO, aflate în împrejurimile celebrei Sarmizegetusa Regia, au rămas abandonate la mila profanatorilor şi a braconierilor. Ministerul Culturii s-a opus deocamdată demersurilor autorităţilor judeţene de a administra siturile, însă nici nu a luat alte măsuri pentru a proteja monumentele istorice.

FOTO Ulpia Traiana Sarmizegetusa a primit peste 35.000 de turişti, dar mulţi o confundă cu capitala regatului dacilor

Ulpia Traiana Sarmizegetusa, vechea capitală a Daciei romane, a devenit în ultimii ani unul dintre punctele de referinţă pe harta turistică a Hunedoarei. Ruinele fostului oraş cosmopolit  au fost vizitate în acest an de peste 35.000 de turişti, însă nu sunt puţini cei care îl confundă în continuare cu situl fostei capitale a Daciei pre-romane Sarmizegetusa Regia.

FOTO VIDEO Incursiune în ţinutul fabulos al comorilor regilor daci: secretele cetăţilor antice de la Sarmizegetusa Regia

Sarmizegetusa Regia, cea mai importantă dintre cetăţile dacilor liberi, se dezvăluie la capătul unui drum întortocheat care porneşte din oraşele Călan sau Orăştie, străbate câteva sate împrăştiate pe coasta munţilor Hunedoarei (Ludeşti, Costeşti, Grădiştea de munte), apoi urcă prin desişul pădurii şi îl lasă pe călător în faţa unor ziduri imense, vechi de peste 2.000 de ani.

FOTO Sarmizegetusa romană intră într-un circuit turistic european. Sarmizegetusa dacică rămâne în incertitudine

Ruinele de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa vor face parte din „Ruta culturală turistică a împăraţilor romani”, alături de siturile daco-romane Adamclisi, Histria, Apulum şi Roşia Montană.

Ulpia Traiana Sarmizegetusa, printre cele mai frumoase destinaţii turistice româneşti, scrie „The Guardian“

„The Guardian“ a publicat o listă a celor mai frumoase destinaţii turistice din România realizată pe baza opiniilor cititorilor cotidianului britanic, în top, dominat de complexul arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa, fiind incluse, printre altele, oraşele Sibiu, Sighişoara, dar şi Bucureşti.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările