Cum a devenit Sarmizegetusa Regia un Stonehenge al românilor: fenomenele astronomice trăite intens şi sanctuarele enigmatice ale dacilor
0Sarmizegetusa Regia este comparată tot mai des cu Stonhenge, celebrul monument neolitic din Anglia. În fosta capitală a Regatului Dac, zilele fenomenelor cereşti aduc numeroşi turişti, iar mulţi dintre ei susţin că aici, în munţii Orăştiei, resimt energia pozitivă.
Sarmizegetusa Regia, fosta capitală a Regatului Dac, din Munţii Orăştiei, a fost invadată de turişti veniţi să petreacă aici ziua solstiţiului de iarnă. Vizitatorii aşezării antice susţin că locul este un centru energetic important, pe care îl aseamănă cu Stonehenge, iar în zilele importante din punct de vedere al fenomenelor cereşti, pot simţi energiile pozitive.
Cei mai mulţi dintre călătorii veniţi special pentru a trăi fenomenul astronomic în locul pe care îl consideră Stonehenge-ul României şi-au făcut din timp rezervări la pensiunile din zonă, pentru a petrece mai multe zile în Munţii Orăştiei. Printre cei care au urcat la cetatea dacică s-a aflat şi vedeta de televiziune Smiley, povestesc administratorii sitului UNESCO.
Oamenii solstiţiilor în Sarmizegetusa
Pentru că ultimii patru kilometri ai drumului spre aşezarea antică sunt închişi traficului rutier pe durata iernii, iar şoseaua oricum se află în şantier, vizitatorii au fost nevoiţi să urce în Sarmizegetusa pe jos sau pe o rută ocolitoare prin munţi, care poate fi parcusă numai cu maşini de teren, cu tracţiune 4 x 4.
Oamenii care au venit din întreaga ţară la Sarmizegetusa Regia, pentru a petrece aici ziua solstiţiului de iarnă, nu s-au lăsat intimidaţi de eforturile pe care au trebuit să le facă pentru a ajunge în incinta sacră a Sarmizegetusei Regia. „Am venit din Ştei (Bihor) la Sarmizegetusa Regia, pentru a mă bucura de solstiţiu, într-un loc important pentru strămoşii noştri din punct de vedere spiritual. În ultimii cinci ani, în fiecare sărbătoare a solstiţiului de iarnă am fost în Sarmizegetusa Regia, dar este primul an în care nu găsim zăpadă. Altădată, cetatea ne întâmpina acoperită de un strat de aproape jumătate de metru de omăt”, a relatat Dumitru, unul dintre vizitatorii Sarmizegetusei Regia.
Fenomenele cereşti aduc turişti
Însoţitorii săi au relatat că în fiecare an, atât ei cât şi alte grupuri, unele de zeci de persoane, se întâlnesc în Sarmizegetusa în zilele evenimentelor astronomice importante. „În zilele de solstiţiu şi echinocţiu, în zilele eclipselor, venim cu mare drag la Sarmizegetusa Regia. A fost centrul spiritual al dacilor, locul marelui preot Deceneu şi al templelor din care dacii aflau tainele cerului înstelat. De asemenea, noi considerăm solstiţiul drept sărbătoarea naşterii Domnului”, spune Alina, o altă vizitatoare din Sarmizegetusa Regia.
Solstiţiul de iarnă a fost marcat în acest an în 22 decembrie, ora 6:48, potrivit astronomilor. Ziua în care soarele este cel mai apropiat de pământ, data care marchează intrarea în iarnă, din punct de vedere astronimic, şi ziua cea mai scurtă din an a fost privită cu mare interes de vizitatorii din aceste zile ai Sarmizegetusei Regia.
„Solstiţiul şi echinocţiul, sărbătoarea de Sânziene şi Sfânta Maria aduc un număr mare de turişti la Sarmizegetusa Regia. Unii dintre aceştia aseamănă Sarmizegetusa Regia cu Stonehenge, şi el monument UNESCO, şi consideră aşezarea dacică un centru spiritual şi energetic important. În interiorul sitului nu sunt însă permise activităţile şi ritualurile care i-ar putea deranja pe ceilalţi vizitatori. Regulamentul este foarte strict în această privinţă şi, deşi unii dintre cei care au urcat în Sarmizegetusa Regia ne-au solicitat să le lăsăm mai multă libertate în a se manifesta, acest regulament nu va deveni mai permisiv”, a declarat Vladimir Brilinski, administratorul sitului UNESCO.
Cu alte cuvinte, cei care ajung în fostul oraş antic nu au voie să practice niciun fel de ritualuri şi trebuie să respecte programul şi regulamentul de vizitare.
Deceneu - personajul misterios asociat cu ştiinţa dacilor
Unul dintre personajele istorice pe care pasionaţii de mitologie şi astronomie îl leagă de Sarmizegetusa Regia este Deceneu, marele preot al dacilor din vremea regelui Burebista, cel care, potrivit autorilor antici, i-ar fi iniţiat pe strămoşii noştri în tainele ştiinţei, a descifrărilor semnelor cereşti şi a religiei. Istoricul got Iordanes a trăit la cinci secole după Deceneu şi a oferit, susţin unii cercetători, o relatare romanţată despre personalitatea lui Deceneu. El afirma că dacii „erau superiori tuturor barbarilor şi aproape egali cu grecii”, în vremea lui Deceneu. Observând ataşamentul lor, preotul devenit rege după moartea lui Burebista i-a instruit, susţinea istoricul Iordanes, în filosofie şi ştiinţă.
„El i-a învăţat etica, dezvăţîndu-i de obiceiurile lor barbare, i-a instruit în ştiinţele fizicii, făcîndu-i să trăiască conform legilor naturii; transcriind aceste legi, ele se păstrează pînă astăzi, sub numele de belagines; i-a învăţat logica, făcându-i superiori celorlalte popoare, în privinţa minţii; dîndu-le un exemplu practic i-a îndemnat să petreacă viaţa în fapte bune; demostrîndu-le teoria celor douăsprezece semne ale zodiacului, le-a arătat mersul planetelor şi toate secretele astronomice şi cum creşte şi scade orbita lunii şi cu cît globul de foc al soarelui întrece măsura globului pămîntesc şi le-a expus sub ce nume şi sub ce semne cele trei sute şi patruzeci şi şase de stele trec în drumul lor cel repede de la răsărit pînă la apus spre a se apropia sau depărta de polul ceresc”, informa Iordanes, în Getica.
Legătura lui Deceneu cu Sarmizegetusa Regia a fost explicată de mai mulţi istorici români. Hadrian Daicoviciu afirma că din sanctuarele aşezării antice dacii priveau către cerul înstelat, încercând să-i desluşească misterele.
"Legătura dintre calendarul dacic şi religia dacilor e evidentă. O subliniază însăşi prezenţa calendarului de piatră în incinta sacră, alături de alte sanctuare, o subliniază spusele lui Iordanes despre rolul hotărâtor al lui Deceneu în dezvoltarea preocupărilor astronomice la daci. Natural, astronomi erau preoţii.in cunoştinţele lor despre mişcarea corpurilor cereşti, prin reglementarea calendarului, atât de necesară agriculturii de exemplu, ei îşi sporeau autoritatea asupra maselor, apărând în faţa acestora nu ca nişte simpli cărturari, ci ca posesori ai unor puteri misterioase şi supranaturale”, scria Daicoviciu.
Povestea oraşului antic
Sarmizegetusa Regia a fost centrul economic, religios şi politic al Daciei, înainte de războaiele daco-romane din jurul anului 100. Oraşul antic, înconjurat de zidurile ce pot fi văzute şi în prezent, se întindea pe o suprafaţă de trei hectare, susţin istoricii, iar la poalele cetăţii, pe o rază de trei kilometri, se aflau numeroase aşezări civile. Mai mult, pe vârfurile munţilor care înconjurau Sarmizegetusa Regia, dacii au ridicat cetăţi de apărare, iar în vremurile de restrişte, populaţia îşi găsea adăpost în aşezarea din munţi.
Templele şi sanctuarele din Sarmizegetusa Regia au fost dispuse pe două terase, iar istoricii au stabilit că au fost ridicate unele din vremea regelui Burebista, iar altele în vremea lui Decebal, în care aşezarea s-a aflat în apogeul dezvoltării sale economice. Locurile sacre au fost construite din materiale aduse de la zeci de kilometri distanţă. “Efortul necesar ridicării majorităţii acestor temple rezultă şi din faptul că acolo unde materialul local nu corespundea cerinţelor se aducea materialul de construcţie din altă parte, chiar de la zeci de kilometri distanţă. Astfel, în Munţii Şureanu, s-a adus calcar de la Măgura Călanului şi andezit de la Dealul Bejan, de lângă Deva”, arăta Cristina Bodo, în cercetarea “Munţii Orăştiei, centrul Regatului Dac", publicată în monografia judeţului Hunedoara.
Sarmizegetusa Regia a fost devastată, potrivit istoricilor, de legiunile romane. A fost incendiată, iar templele ei au fost distruse şi abandonate în cele din urmă.
„La fel ca în celelalte situaţii, şi în cazul Sarmizegetusei gestul a avut motivaţii politice, economice, dar şi religioase. Se pare că rezistenţa armată a dacilor s-a fundamentat pe sentimentul religios, astfel că a fost distrus în totalitate centrul religios şi politic al acestora”, afirma arheologul Cristina Bodo, într-un studiu al cetăţilor dacice, publicat în Monografia judeţului Huendoara.
Rămăşiţele Sarmizegetusei Regia nu au fost cercetate îndeajuns şi astfel nu au oferit suficiente informaţii istoricilor pentru a dezlega toate misterele capitalei Daciei. Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia a fost inclusă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.
Vă recomandăm şi:
Cele mai importante tezaure monetare descoperite în România provin din antichitate. Kosonii din aur au fost găsiţi doar pe teritoriul vechii Dacii, în schimb cele mai multe dintre piesele monetare scoase la iveală în urma săpăturilor arheologice sunt monede de import. Dacii nu erau interesaţi de folosirea banilor în comerţ, potrivit istoricilor.
Cele mai valoroase piese de tezaur descoperite în Sarmizegetusa Regia sunt brăţările din aur masiv, din vremea dacilor, bogat împodobite. Obiectele unice spun povestea măiestriei cu care dacii prelucrau metalele, susţin istoricii. De-a lungul timpului, multe alte tezaure de bijuterii care au aparţinut vechilor locuitori ai ţinuturilor Carpaţilor s-au pierdut pentru totdeauna.
Cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci. Astfel erau caracterizaţi geţii de istoricul grec Herodot, cel care a oferit primele descrieri elaborate ale popoarelor care în urmă cu aproape două milenii şi jumătate ocupau ţinuturile actualei Românii. Tot Herodot îi prezenta pe strămoşii geţi (daci) drept oameni care se credeau nemuritori, iar aceast lucru i se datora zeului lor, Zamolxis.
Se încarcă comentariile...
