Hunedoara

articolul anterior articolul urmator

Descoperire uimitoare în munţi, lângă Sarmizegetusa Regia. Ce au lăsat în urmă romanii din anii războaielor cu dacii

15
27 Nov 2021 19:59:43
Autor: Daniel Guţă
Castrele de marş ale romanilor de pe Comărnicel. Foto: Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei / dr. Felix Marcu
Castrele de marş ale romanilor de pe Comărnicel. Foto: Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei / dr. Felix Marcu

Pe crestele din vecinătatea Sarmizegetusei Regia, romanii au lăsat în urma lor, în timpul războaielor sângeroase cu dacii, mai multe vestigii istorice importante.

Arheologii au identificat mai multe „castre de marş” ale romanilor, în vecinătatea Sarmizegetusei Regia. Locurile unde armatele împăratului Traian şi-au aşezat taberele prezintă o importanţă deosebită pentru cunoaşterea istoriei războaielor daco-romane.

Secretele fierăriilor din Sarmizegetusa Regia. Cât de pricepuţi erau dacii în metalurgie FOTO

Controversa brăţărilor dacice de aur din Sarmizegetusa Regia. De ce a fost contestată autenticitatea lor

Amfiteatrul din Sarmizegetusa romană, restaurat cu fonduri europene. În ce stadiu a ajuns proiectul

„Castrele de marş” indică traseul pe care romanii au invadat cetăţile dacice, urmând crestele montane ale Parângului, Şureanului şi crestele Munţilor Orăştiei. Cele mai spectaculoase sunt castrele de la Comărnicel.

„Dacă vreţi să ştiţi ce fac arheologii romanişti ai Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, să ştiţi că sunt plecaţi prin munţi, ca să caute ”locuri de bătălii”. Să fim mai specifici: În imagine se vede cel mai spectaculos “castru de marş” din Munţii Şureanu. Aici sus, pe Comărnicel, au fost construite trei castre romane temporare, fiind cel mai important punct de intersecţie în care s-au oprit romanii în primul, respectiv în cel de-al doilea război dacic. De unde ştim că opririle au fost în războaie diferite: cronologia este indicată de incinta dublă vizibilă la primul castru. Se remarcă şi porţile “în şicană”, amplasate aproximativ la mijlocul laturilor, specifice acestor castre, denumite ”claviculae” şi ”tituli”. Astfel de castre se numesc ”castre de marş”. Ce era, de fapt, un castru de marş: era o fortificaţie temporară, cu o incintă constituită dintr-un val de pământ şi un şanţ în faţă, unde romanii stăteau în corturi pentru scurt timp, fiind, de regulă, construite la distanţe de “o zi de marş” (25-30 kilometri) unele faţă de celelalte”, informează Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei.

Cum au apărut controversatele mituri despre tehnologia SF a dacilor. Povestea cuiului care nu rugineşte

Asaltul asupra Sarmizegetusei Regia. Ce au adus 20 de ani de anchete în dosarele aurului dacic furat

Uneltele de top folosite de meşterii daci. Piesa de rezistenţă a tehnologiei antice: o trusă medicală cu bisturiu şi pensetă

În Munţii Orăştiei, pe crestele şi culmile montane au fost identificate cel puţin şase castre de marş romane: Vârful lui Pătru, Jigoru Mare, Comărnicel I, Comărnicel II, Comărnicel III şi Muncel. Urmele altor castre romane de marş se văd la Târsa şi Bătrâna, dar numărul lor poate fi mai mare, susţin arheologii.

Fortificaţia romană din Sarmizegetusa Regia

Cea mai impunătoare construcţie romană din Munţii Orăştiei se află în Sarmizegetusa Regia. După cucerirea capitalei dacilor, romanii au distrus vechea fortificaţie dacică şi au înfiinţat pe ruinele ei propria „cetate”. „În zidul fortificaţiei sunt utilizate numeroase spolii: tamburi de coloane (segmentul exterior cuprins între Poarta de est şi Poarta de sud), piese din canalele din zona sacră (treptele exterioare incintei cuprinse între Poarta de sud şi Poarta de vest, zona de nord aflată în adiacenţa Porţii de est), clavouri de arce sau dale de porţi”, arată arheologii în Studiul istorico-arhitectural efectuat la Sarmizegetusa Regia.


Fortificaţia romană din Sarmizegetusa Regia (dreapta, în pădure), învecinată incintei sacre (stânga). Foto: Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei / dr. Felix Marcu

Fortificaţia antică din Sarmizegetusa Regia, învecinată incintei sacre, are o suprafaţă de trei hectare. Dimensiunile maxime sunt de circa 240 metri pe direcţie longitudinală şi de 155 de metri pe direcţie transversală, pe segmentul corespunzător direcţiei definite de Poarta de vest şi Poarta de est, menţionează autorii cercetării arheologice.

„Accesul în interiorul fostei fortificaţii se face prin intermediul a trei deschideri, denumite Poarta de sud, Poarta de est şi Poarta de vest. Urmărind traseul drumului antic, se presupune că Poarta de vest reprezenta accesul principal în fortificaţie, Poarta de est făcea legătura cu zona sacră, iar Poarta sudică avea un rol secundar”, arată autorii Studiului istorico-arhitectural efectuat în 2019.

Zidurile fortificaţiei au grosimea cuprinsă între 3 şi 4 metri, iar înălţimea conservată nu depăşeşte 1,2 metri.

„Tehnica de construcţie este caracterizată de utilizarea blocurilor de parament simplu aşezate, între care a fost aşezată umplutura emplectonului. Spre deosebire de zidurile de epocă dacică, paramentele nu au fost legate cu tiranţi de lemn”, arată arheologii.

La începutul anilor ´80, fortificaţia militară a fost restaurată şi tot atunci a fost schimbată configuraţia Porţilor de vest şi de est. În timpul săpăturilor arheologice din această vară de la Poarta de est, oamenii de ştiinţă au stabilit că lucrările de restaurare efectuate în urmă cu patru decenii au modificat substanţial aspectul monumentului faţă de cel din Antichitate.

În prezent, fortificaţiia ale cărei ziduri se întind pe aproape un kilometru este inclusă într-un nou proiect de restaurare, derulat de Institutul Naţional al Patrimoniului, Consiliul Judeţean Hunedoara, în colaborare cu o fundaţie românească şi un partener norvegian. Proiectul a fost lansat în 2020 şi va dura 43 de luni, iar lucrările sunt estimate la 2,75 de milioane de euro şi vor fi finanţate prin Granturile SEE 2014-2021.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Cât valorează, de fapt, aurul din Sarmizegetusa Regia, scuturile de paradă şi bijuteriile dacilor, cele mai importante obiecte antice recuperate în ultimii ani

Sarmizegetusa Regia, transformată din temelii: dispar betoanele din anii '80, se înalţă coloanele templelor dacice, iar drumul sacru va fi cu totul schimbat

Pericolele din Sarmizegetusa Regia. De ce turiştii sunt atenţionaţi să nu se descalţe în templele dacice VIDEO

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

15 Comentarii

Brave.com
27.11.2021, 20:05:46

Descoperirea uimitoare e ca Dacii au fost orthodoxi inainte sa fie crestini... de unde si numele de "Patria hotilor"...

-8 (30 voturi)
Natanaiel Prididosie
27.11.2021, 20:41:50

Fain, noa! Băieți deștepți, Romanii ăștia. Nu degeaba visează toți năzzeii să fie ca ei...cred ei... Mia aia de ani...

-5 (5 voturi)
Theodor Iliescu
27.11.2021, 22:34:34

Mai frati jurnalisti ! In 1952 am facut practica de vara (eram student la Politehnica Buc. - terminasem anul I) la Perila si in fiecare sambata - duminica am "batut" muntii Intr-un circuit - Muntii Sureanu - oasa - Valea Frumoasa - Obarsia Lotrului - Jiet - am trecut si pe Varful lui Petru Se stia ca este locul unui vechi castru roman - dar si VECHI LOC de adunare a populatiei di Tara Hategului, Valea Streiului - Muresului in anuala nedeie (cu vechi origini) Pai mai interesati-va si nu mai scrieti doar ce va trece prin minte - ca nu va trece preamult ! Chiar credeti ca romanii si-au facut un casru intr-un loc aiurea ? Era un loc vechi de intalnire si social;izare a populatilor din zone adiacente

-3 (13 voturi)
Bat
28.11.2021, 04:40:18

Adica au venit Romanii sa socializeze cu dacii mai domnu Iliescu ? Daca toate locurile alea sunt pline de paduri , ce socializare ? Doar turisti ca dumneavoastra dupa 2000 de ani visati la vreo socializare

-11 (11 voturi)
Bat
28.11.2021, 04:54:56

Priviti dragi romani pentru ce ati fost voi adusi ca coloni in Dacia : Sa construiti castre temporare pentru armata in timp ce aceasta se odihnea .

-12 (12 voturi)

Vezi toate comentariile (15)

Modifică Setările