Hunedoara

articolul anterior articolul urmator

Dezastrul ecologic de la Certej în imagini şi mărturii cutremurătoare. Avalanşa de steril a ucis aproape 100 de oameni

2
29 Oct 2017 22:03:11
Autor: Daniel Guţă
Certej 1971. Arhivele Judeţului Hunedoara.
Certej 1971. Arhivele Judeţului Hunedoara.

Se împlinesc 46 de ani de la catastrofa de la Certej. În dimineaţa zilei de 30 octombrie 1971, barajul iazului de steril de la marginea localităţii miniere s-a rupt iar avalanşa de mîl toxic a ucis 89 de oameni şi a rănit alţi aproape 100, majoritatea dintre victime fiind copii.

Luni, 30 octombrie, se împlinesc 46 de ani de la catastrofa de la Certej, soldată cu cel puţin 89 de morţi şi aproape 80 de răniţi, victime îngropate în sterilul iazului de decantare prăvălit după ruperea barajului sau strivite de dărâmăturile blocurilor luate de avalanşa toxică. Niciun ziar local al vremii nu a publicat măcar un rând despre catastrofa minieră petrecută în dimineaţa de 30 octombrie 1971, iar autorităţile regimului comunist au încercat să ţină sub tăcere ecourile acesteia.

În ziua fatidică, iazul de decantare supraîncărcat cu steril (trebuia de mai mulţi ani scos din exploatare), la poalele căruia au fost construite mai multe blocuri pentru oamenii care lucrau în minele de aur şi cupru din zonă s-a revărsat peste cartierul muncitoresc. Cele peste 300.000 de metri cubi de steril au ras totul în calea lor, în numai un sfert de oră.

Valul de zgură toxică a acoperit şi a distrus şase blocuri, un cămin de nefamilişti şi peste 50 de gospodării. Din cele 89 de victime ucise în urma catastrofei, aproape jumătate erau elevi şi preşcolari, iar aproape un sfert erau femei, casnice.

Mărturii cutremurătoare s-au păstrat la Arhivele judeţului Hunedoara, în fondul rezervat dosarelor Procuraturii Devei, şi în Arhivele fostei Securităţi. Iată câteva dintre ele:

Procurorul de caz: avalanşa de mâl s-a întins pe cinci kilometri
„În dimineaţa de 30 octombrie 1971, în jurul orei 5.00 s-a rupt barajul de la sterilul de minereu al Exploatării miniere şi, împreună cu apa, a pornit în avalanşe inundând o parte din comună, pe o porţiune de 4 – 5 kilometri. Ruperea iazului a fost sesizată de cetăţeni ca o pocnitură, după care la scurt timp s-a făcut întuneric din cauză că au fost rupte firele electrice. Avalanşa de mâl şi apă a distrus şase blocuri care erau situate în aval de iaz la o distanţă de circa 500 de metri, iar alte două blocuri au fost numai avariate, fiind protejate de un baraj format în faţa lor din copacii şi blocurile antrenate de avalanşa care a durat circa 20 de minute”, consemna procurorul şef adjunct Alexandru Oprean, de la Procuratura Judeţeană Hunedoara, în dosarul de anchetă păstrat la Arhivele Naţionale – Hunedoara.

Procurorul: trupuri sfâşiate, de nerecunoscut
„Declanşarea catastrofei a surprins mai mulţi cetăţeni în case ori în blocuri, unii dormind. S-au stabilit măsuri urgente de salvare a celor accidentaţi şi de scoatere a celor morţi cu ajutorul militarilor aduşi la faţa locului în acest scop, din Deva, Orăştie şi Brad. În prima zi a catastrofei au fost scoase 21 de victime de sub nămol şi din locuinţe, care au fost transportate la sediul căminului cultural unde au fost spălate de nămol şi s-a trecut la identificarea lor pentru a fi predate familiilor. Unele cadavre au fost identificate cu mare greutate, din cauza deformaţiilor provocate prin lovirea ori târârea victimelor de avalanşa sterilului”, consemna procurorul de caz.

Martor: soţia, fiul şi cumnatul au murit
„La un moment dat am auzit un vuiet puternic şi copaci rupându-se. M-am uitat în direcţia de unde se auzea, însă din cauza întunericului nu am văzut nimic. După zgomotul produs s-a întrerupt lumina şi a început să vină nămol dinspre decantor. Mi-am dat seama că nămolul provine de la decantor, deoarece cu cinci – şase ani în urmă, când decantorul s-a rupt, se întâmplase la fel. Am fugit acasă şi am constatat că blocul  care se afla la 150 de metri de locul decantorului era distrus şi din familia mea a decedat soţia, fiul meu şi cumnatul meu”, declara muncitorul Aurel Chirla, audiat ca martor, în dosarul păstrat la Arhive.

Notă informativă a M.A.I. din 1 noiembrie 1971: În multe cazuri au murit toţi membrii unei familii
„Organele miliţiei au luat măsuri pentru paza bunurilor şi de menţinere a ordinii în zona calamitată. Din materialele informative obţinute rezultă că în rândul populaţiei se discută nefavorabil la adresa conducerii exploatării miniere, pe motiv că a amplasat decantorul în loc necorespunzător, deasupra blocurilor de locuit. Cu toate măsurile întreprinse până în prezent nu s-a putut debarasa mâlul din întreaga zonă. Operaţiunea de stabilire a identităţii persoanelor decedate se desfăşoară greu, deoarece în multe cazuri au murit toţi membrii unor familii, fiind necesar să se stabilească rudele acestora din alte localităţi”, se arăta în nota secretă a Secretariatului M.A.I., aflată la Arhivele CNSAS şi publicată de Nicoleta Ionescu Gură, în Caietele CNSAS, sub titlul „30 Octombrie 1971. Catastrofa de la Exploatarea Minieră Certej-Săcărâmb, judeţul Hunedoara în documentele din arhiva PCR şi ale Securităţii”.

Notă M.A.I. din 8 noiembrie 1971: cadavre găsite şi după o săptămână
„Inspectoratul Miliţiei judeţului Hunedoara raportează că în cursul zilelor de 6 şi 7 noiembrie a.c., în urma lucrărilor de înlăturare a mâlului, au mai fost găsite două cadavre care după identificare au fost predate rudelor pentru înhumare. Numărul total al persoanelor decedate găsite până la 7 noiembrie a.c. este de 84. După datele probabile ale Consiliului popular local, rămân în continuare dispărute 3 persoane. Acţiunile pentru înlăturarea mâlului continuă”, se arăta în documentul aflat în arhivele CNSAS, publicat de Nicoleta Ionescu Gură, în volumul Caietele CNSAS.

Potrivit anchetatorilor, cei mai mulţi dintre morţi au fost depozitaţi în căminul cultural, unde au fost spălaţi, îmbrăcaţi în salopete şi apoi predaţi familiilor pentru a fi înhumaţi. Câteva imagini păstrate în dosarul de anchetă arată zeci de trupuri de copii, femei şi bărbaţi aşezate laolaltă pe mese. Zona Certejului a fost izolată de autorităţi pe durata anchetelor şi a operaţiunilor de înlăturare a mâlului. Nu au fost găsiţi vinovaţi pentru catastrofa de la Certej.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Catastrofa de la Certej, cu 89 de morţi, în notele secrete: ultimele cadavre au fost scoase din mâlul de steril după opt zile

Aroape 100 de oameni au murit în urma celei mai mari catastrofe miniere din ultima jumătate de secol. În dimineaţa de 30 octombrie 1971, mâlul toxic din iazul de decantare al Exploatării miniere de la Certej – Săcărâmb a înghiţit un cartier muncitoresc. Arhivele fostei Securităţi păstrează o serie de note informative despre urmările tragediei colective şi despre modul cum au reacţionat autorităţile în faţa acesteia.

FOTO Blestemul bisericii trăsnite din Săcărâmb. Ruinele ei s-au prăbuşit din nou şi amintesc de incendiul mistuitor care a prefaţat Catastrofa din 1971

Ruinele fostei biserici greco-catolice din Săcărâmb s-au prăbuşit, după aproape jumătate de secol de la incendiul care a dus la distrugerea completă a aşezării. Este un semn prevestitor de rele, spun unii dintre localnici, cu gândul la catastrofa de la poalele Săcărâmbului, care a urmat mistuirii bisericii din 1970. Un an mai târziu, în toamna târzie a anului 1971 aproape 100 de oameni au murit în urma revărsării iazului de decantare din Certej.

FOTO Certej 30 octombrie 1971: povestea dezastrului ecologic care a ucis 89 de oameni

TRAGEDIE În urmă cu exact 42 de ani, aproape 100 de oameni au murit la Certej, judeţul Hunedoara, după ce digul iazului de decantare aflat la marginea localităţii s-a rupt, iar nămolul toxic a înghiţit un întreg cartier.

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

2 Comentarii

Monarhist
30.10.2017, 05:59:34

Cum se face ca dupa ce Romania a trecut printr-o catastrofa de rupere de baraj de steril ca cea de la Certej, la noi inca se mai cearta politicul pe inceperea unor proiecte miniere care presupun tot baraje de acumulare de steril - precum cel de la Rosia MOntana, Certej, sau altele ? Cum de nu ne-am invatat minte dupa o astfel de tragedie, si mai contimuam sa propunem si sprijinii proiecte miniere cu graduri de risc similare - absurd de ridicat? Suna a sinucidere, fara indoiala, doar ca guvernantii nu isi vor instala casele si vilele in vaile de aval ale acestor baraje. Se gasesc unii sa spuna ca barajele de acum sunt mult mai sigure - ce mizerii, minciuni. Care baraj o sa reziste sute de ani tinand halde de steril dupa ce Rosia Gold Corp si-a finalizat opera de desertificare din Apuseni ? O sa dea faliment din secunda 2 cei de la RMGC sau cei de la EuroGold, si atunci onor Guvernul va fi responsabil pentru miliarde de euro costuri de compensatii, reparatii, etc etc. Cum de nu reuseste nici un politician luminat de la Bucuresti sa intaleaga si sa convinga Guvernul ca mai multi bani si venituri la buget s-ar face din Turism Eco, si Agribusiness decat din exploatari salbatice si destructive, cum a fost cea de la Certej sau cum va fi cea de la Rosia Montana ? Mai se aude ca unul din noile proiecte similare de exploatare miniera s-ar planifica...chiar la Certej

+3 (3 voturi)
Stefan din sud
30.10.2017, 13:20:55

Aloooo... stimate domn, mai usor cu sintagma politician responsabil ca va crede lumea si chiar le vor pretinde politicienilor responsabilitate. Turism Eco, Agribusiness si alte din astea nu aduc spagi si finantare la partid. Intelegeti? Majoritatea covarsitoare a politicienilor romani au urmatoarele prioritati imediat dupa ce si-au luat mandatul in primire : 1. Capatuiala personala. 2. Capatuiala rudelor, amantelor, amantilor. 3. Finantare la partid. 4. Si de restul caramele ca nu prea le pasa de prostii care i-au votat.

Modifică Setările