Hunedoara

articolul anterior articolul urmator

Dosarul traficului de tezaure monetare din Sarmizegetusa Regia: fostul custode acuzat de tranzacţii ilegale cu antichităţi îşi va afla sentinţa

0
3 Jan 2017 15:12:23
Autor: Daniel Guţă
O parte din tezaurele monetare a fost recuperată. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
O parte din tezaurele monetare a fost recuperată. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Curtea de Apel Alba Iulia a amânat pentru data de 9 ianuarie pronunţarea sentinţei finale în dosarul penal în care Florin Delinescu – fost custode al sitului Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Viorel Hârşan, Ioan Varga şi Gheorghe Gătăianţu au fost acuzaţi de infracţiuni legate de traficarea unor monede antice valoroase, sustrase din Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi Sarmizegetusa Regia.

Completul de magistraţi de la Curtea de Apel Alba Iulia nu s-a putut constui, marţi, 3 ianuarie, pentru a pronunţa sentinţa în dosarul fostului custode al sitului Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Florin Delinescu.

„Pronunţarea sentinţei în acest dosar a fost amânată pentru 9 ianuarie”, a precizat Cosmin Muntean, purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Alba Iulia. Cei patru inculpaţi au fost condamnaţi, anul trecut, în procesul judecat pe fond la Tribunalul Hunedoara, la pedepse de până la trei ani de închisoare, pentru traficarea pe piaţa neagră a antichităţilor mai multe loturi monetare aparţinând unor tezaure de monede Lysimach şi denari romani. „Acestea au fost sustrase în ultimii ani din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, monument UNESCO, şi au fost pierdute pentru Patrimoniul Cultural Naţional”, informa Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Procurorii au reuşit să recupereze trei monede din aur Lysimach şi alte 81 de monede antice din argint, care au fost depuse în custodia Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia. În 2013 inculpaţii au tranzacţionat ilegal cinci monede din aur de tip Lysimach cu suma de 3.550 de euro şi 22 de monede de tip denari romani cu suma de 1.000 euro prin încălcarea regimului de ocrotire a acestor bunuri, utilizând o schemă de spălare a artefactelor în vederea ascunderii originii infracţionale ale acestora.

„În perioada martie – mai 2013, Florin Delinescu i-a contactat prin intermediul lui Gheorghe Gătăianţu pe  Viorel Hârşan şi pe A. D., un alt comerciant de antichităţi şi bunuri de artă din Timişoara, după care, le-a oferit, şi prin intermediul lui Ioan Varga, mai multe monede din aur, de tip Lysimach. În acest scop, Florin Delinescu şi Ioan Varga au curăţat monedele pentru a înlătura urmele de sol şi le-au prezentat cu „Certificat de onorabilitate” ca fiind ale unui profesor din Cluj, ori aduse din SUA, deşi monedele mai purtau urme de sol şi diverşi compuşi chimici rezultaţi din interacţiunea pieselor cu agenţii chimici din sol, iar faptele de sustragere a tezaurelor monetare din siturile monument istoric ale judeţului Hunedoara erau de notorietate”, se arată în dosar.

Potrivit informaţiilor Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, în prezent tezaure de aur în greutate de peste 55 de kilograme, sustrase din siturile cetăţilor dacice, în anii 1990 şi 2000, sunt date în urmărire internaţională, după ce au fost traficate pe piaţa neagră a antichităţilor. Cantitatea de astfel de bunuri arheologice dispărute ar putea fi mult mai mare, potrivit informaţiilor autorităţilor.


Vă recomandăm şi:

Enigmele matriţei din Sarmizegetusa Regia: de unde provin lupii înaripaţi şi ce simbolizează fioroşii grifoni, ilustraţi pe artefactul antic, unic în lume

Matriţa de la Sarmizegetusa Regia, considerată printre cele mai valoroase piese arheologice descoperite în ultimele decenii în România, ascunde enigme care până în prezent nu au putut fi descifrate.

FOTO Imagini unice cu descoperirea fabuloasă din Sarmizegetusa Regia ţinută „la secret“ timp de doi ani: matriţa antică a bijutierului din capitala Daciei

Imagini în care este înfăţişată cea mai importantă descoperire arheologică realizată în ultimii ani în Sarmizegetusa Regia au fost publicate, în premieră, la doi ani de la data descoperirii comorii arheologice. Fotografiile caree înfăţişează matriţa bijutierului din fosta capitală a Daciei preromane au fost realizate de Vladimir Brilinsky, omul care a descoperit obiectul misterios.

Cele mai faimoase bijuterii ale dacilor. Cât de pricepuţi erau meşterii din atelierele Sarmizegetusei în prelucrarea aurului şi unde au dispărut comorile lor

Cele mai valoroase piese de tezaur descoperite în Sarmizegetusa Regia sunt brăţările din aur masiv, din vremea dacilor, bogat împodobite. Obiectele unice spun povestea măiestriei cu care dacii prelucrau metalele, susţin istoricii. De-a lungul timpului, multe alte tezaure de bijuterii care au aparţinut vechilor locuitori ai ţinuturilor Carpaţilor s-au pierdut pentru totdeauna.

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările