Drumul spre Retezat, printre cele mai riscante din România. Ziua în care furia naturii a ucis 14 oameni VIDEO
0
Drumul spre barajul Gura Apelor – Retezat se numără printre cele mai spectaculoase din România, dar numeroasele zone în care s-au produs alunecări de teren l-au transformat într-un traseu riscant.
Drumul Judeţean 685 Râu de Mori – Lacul Gura Apelor – Poiana Pelegii (Parcul Naţional Retezat), asfaltat până la barajul Gura Apelor a fost înfiinţat în anii ´70, în timpul lucrărilor la hidrocentrala şi barajul din Retezat.
GALERIE FOTO DE PE ŞOSEAUA SPRE RETEZAT
Este singurul drum pe care călătorii pot ajunge cu autoturismul până în „inima” Parcului Naţional Retezat, la Poiana Pelegii, în locul de unde pornesc mai multe trasee montane spre lacurile glaciare şi spre vârfurile cele mai înalte ale masivului şi spre partea nordică a Retezatului.
Şoseaua de la poalele Retezatului urcă din satele Clopotiva şi Râu de Mori ale Ţării Haţegului pe o distanţă de circa 30 de kilometri, strecurându-se prin defileul Râului Mare, până la barajul Gura Apelor. De aici, traseul spre Poiana Pelegii (1.600 de metri) continuă pe un drum forestier de circa 20 de kilometri, dificil de parcurs cu autoturismul, care străbate Valea Lăpuşnicului, afundându-se în sălbăticie, până în apropierea locului de campare din Parcul Naţional Retezat.
Drumul spre Retezat - Gura Apelor. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Riscurile şoselei de la poalele Retezatului
O mulţime de alunecări de teren şi căderi de pietre petrecute de-a lungul timpului au transformat DJ 685 într-una dintre cele mai periculoase şosele de munte. Cea mai dificilă porţiune a drumului este sectorul dintre Brădăţel – o fostă colonie muncitorească din anii ´70 transformată apoi în tabără şcolară şi abandonată parţial – şi barajul Gura Apelor.
Pe marginea şoselei pot fi văzute stânci uriaşe smulse din versant şi prăbuşite de la înălţimi mari. În unele locuri, autorităţile au intervenit şi au lărgit drumul, după ce o parte a acestuia a fost acoperită de stânci. În alte locuri, alunecările de teren recente au antrenat şi sute de arbori, pe care i-au smuls din rădăcini.
Drumul spre Retezat - Gura Apelor. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Atât barajul Gura Apelor, cât şi drumul său au fost construite în perioada 1975 – 1986 în condiţii dificile, într-o zonă cu o extrem de capricioasă din punct de vedere geologic şi tectonic. În ultimii ani, şoseaua de la poalele Retezatului a fost reparată de mai multe ori, însă nu au avut loc intervenţii pentru împiedicarea alunecărilor de teren şi a căderilor de pietre. Şoferii sunt sfătuiţi să circule cu prudenţă pe ultimii kilometri ai drumului.
Catastrofa petrecută în 1999 în Retezat
În zona traversată de şoseaua de pe Râul Mare - Retezat, furia naturii a avut cele mai catastrofale efecte în vara anului 1999. În 12 – 14 iulie 1999, în masivele Retezat, Godeanu şi Ţarcu au avut loc ploi intense, care au provocat viituri, al căror vârf, înregistrat în dimineaţa de 12 iulie 1999, a însemnat un debit de peste 1.000 metri cubi de apă pe secundă.
„Pe câteva văi au fost cazuri în care torenţii au antrenat deluviul până la roca de bază târând totul în albia Râului Mare, pe drumurile de acces sau pe platformele de organizare de şantier din colonia barajului Gura Apelor. În secţiunea coloniei din avalul barajului Gura Apelor s-au produs patru torenţi principali, dintre care cel mai violent a fost cel din dreptul locuinţelor coloniei. Torentul a spălat deluviul până la rocă, a dezrădăcinat copaci şi a târât totul pe platforma locuită a coloniei. Copaci şi bolovani imenşi au izbit şi străpuns dintr-o parte în alta pereţii a două barăci locuite, situate în dreptul torentului. Au fost omorâţi 14 oameni, printre care au fost şi copii. Nenorocirea s-a produs în timpul nopţii de 11/12 iulie 1999, moment în care toată lumea dormea, reacţia de apărare împotriva dezastrului fiind practic nulă”, scria inginerul Augustin Vlaiconi, în articolul „Viitura din iulie 1999 produsă în Retezat”, publicat în revista de specialitate Energetica.
Arbori prăbuşiţi. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Potrivit relatărilor inginerului, pe drumul spre barajul Gura Apelor s-au produs numeroase blocaje, care au împiedicat accesul echipelor de intervenţii. Prima legătură cu barajul s-a făcut cu ajutorul elicopterelor la 12 şi 13 iulie 1999, drumul fiind inaccesibil pe mai multe porţiuni.
Zona de albie din avalul Coloniei a fost complet acoperită de torenţi, apa fiind deviată pe traseul şoselei de acces şi aceasta supraînălţată cu circa un metru de aluviuni. De asemenea, podul peste Râul Mare din avalul coloniei a fost complet blocat cu aluviuni.
Drumul spre Retezat - Gura Apelor. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Vă recomandăm să citiţi şi:
Secretele tunelurilor de zeci de kilometri construite sub Retezat, pentru barajul Gura Apelor VIDEO
Se încarcă comentariile...
