Echinocţiul de primăvară aduce sute de turişti la Sarmizegetusa Regia. Cum au devenit cetăţile dacice destinaţii pentru pasionaţii de fenomene astrologice

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Sute de turişti din toată ţara vor urca în weekend la cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, pentru a celebra echinocţiul. Cea mai căutată destinaţie este Samizegetusa Regia, fosta capitală a Regatului Dac. Locurile de cazare oferite în unele dintre pensiunile de la poalele cetăţilor au fost ocupate în totalitate, iar mulţi dintre clienţii lor, pasionaţi de fenomene astrologice, nu au ratat niciun astfel de eveniment.

Încă de la începutul acestei săptămâni, locurile de cazare în unele dintre pensiunile aflate la poalele cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei au fost rezervate de turişti. Grupuri din întreaga ţară se vor caza în cabanele din Costeşti şi Grădiştea de Munte, pentru ca duminică dimineaţa, în ziua echinocţiului de primăvară, să poată urca la Sarmizegetusa Regia, fosta capitală a Regatului Dac, considerată de tot mai mulţi dintre vizitatorii ei un Stonehenge al României.

Sarmizegetusa Regia nu rivalizează cu monumentul istoric din Anglia la capitolul popularitate, Stonehenge-ul fiind vizitat anula de peste 1,2 milioane de oameni, însă pentru mulţi dintre călătorii ajunşi în Sarmizegetusa Regia, locul are semnificaţii la fel de profunde. Duminică, vizitatorii fidel ai aşezării antice îşi dau întâlnire aici pentru a sărbători echinocţiul de primăvară, când durata zilei este egală cu cea a nopţii, iar iarna, potrivit calendarului străvechi, este alungată definitiv pentru a lăsa loc zilelor însorite de primăvară. Atracţia prinicpală a Sarmizegetusei Regia o constituie în aceste zile ruinele templelor şi construcţiilor misterioase, despre care se presupune că au avut şi rolul unor calendare concepute de preoţii daci.

”Au rezervat camere la noi în pensiune grupuri de turişti din Bucureşti, Braşov şi Cluj-Napoca. Au sunat şi ulterior, însă nu am mai avut locuri, astfel că i-am îndrumat spre alte pensiuni din Costeşti. Oamenii vin în număr mare în această perioadă, datorită echinocţiului. Sunt mulţi pasionaţi de astrologie, care vin în fiecare an la Sarmizegetusa Regia în această perioadă. Pe alţii, în schimb, încă nu îi cunoaştem, însă cert este că numărul lor a crescut faţă de anii trecuţi”, a declarat Mariana Stanciu, administrator la o pensiune din Costeşti. Preţul locurilor de cazare la cabanele şi pensiunile din Munţii Orăştiei începe de la 100 de lei, pentru o cameră cu două paturi.

Locul pasionaţilor de astrologie
Administratorii Sarmizegetusei Regia estimează că în weekend vor ajunge la cetăţile dacice din Munţii Orăştiei sute de turişti, cu mult mai mulţi faţă de anii trecuţi, pentru că drumul principal spre Sarmizegetusa Regia a fost modernizat. ”Ei pot vizita Sarmizegetusa Regia, duminică, în ziua echinocţiului, începând cu ora 9 dimineaţa. Unii dintre ei ne-au anunţat deja că vor veni în grupuri mari, special pentru a petrece această zi la Sarmizegetusa Regia, aşa cum au făcut-o şi în anii trecuţi, la echinocţiu şi la solstiţiu. Turiştii vor trebui să respecte regulamentul de vizitare şi de acces în Sarmizegetusa Regia, care interzice orice fel de manifestări sau ritualuri care îi pot deranja pe ceilalţi vizitatori”, a precizat Vladimir Brilinsky, administratorul sitului UNESCO. Cei care vor să urce la cetatea dacică sunt invitaţi să facă un popas la secţia muzeală inaugurată, miercuri, la poalele aşezării antice. În cabana administraţiei Sarmizegetusei Regia a fost amenajată o expoziţie inedită, dedicată comorilor de aur şi descoperirilor făcute în ultimii ani în Munţii Orăştiei.  Ea arată ceea ce reprezenta la un moment dat Regatul Dac, un regat extrem de bogat şi deschis oricărei culturi cu care a intrat în contact”, mai spune Vladimir Brilinsky.

În afara Sarmizegetusei Regia, zona Munţilor Orăştiei este bogată în atracţii turistice. Mai multe trasee pornesc din satul Costeşti spre cetăţile dacice de Blidaru, Costeşti şi Piatra Roşie, iar unul dintre locurile de poveste din zonă, la care se poate ajunge uşor este Poiana Omului, din zona Târsa, despre care se spune că a fost locul unde regele Dacebal s-a sinucis, în timp ce era urmărit de romani.

Atracţia principală a zonei
Sarmizegetusa Regia este în prezent unul dintre cele mai populare monumente istorice din România. Sarmizegetusa Regia a fost centrul economic, religios şi politic al Daciei, înainte de războaiele daco-romane din jurul anului 100. Oraşul antic, înconjurat de zidurile ce pot fi văzute şi în prezent, se întindea pe o suprafaţă de trei hectare, susţin istoricii, iar la poalele cetăţii, pe o rază de trei kilometri, se aflau numeroase aşezări civile. Mai mult, pe vârfurile munţilor care înconjurau Sarmizegetusa Regia, dacii au ridicat cetăţi de apărare, iar în vremurile de restrişte, populaţia îşi găsea adăpost în aşezarea din munţi. Templele şi sanctuarele din Sarmizegetusa Regia au fost dispuse pe două terase, iar istoricii au stabilit că au fost ridicate unele din vremea regelui Burebista, iar altele în vremea lui Decebal, în care aşezarea s-a aflat în apogeul dezvoltării sale economice. Locurile sacre au fost construite din materiale aduse de la zeci de kilometri distanţă. Sarmizegetusa Regia a fost devastată, potrivit istoricilor, de legiunile romane. A fost incendiată, iar templele ei au fost distruse şi abandonate în cele din urmă.


Vă recomandăm şi:

Secretele aurului strămoşilor noştri: cum a devenit ţinutul agatârşilor şi al dacilor „o Californie pentru popoarele antice“

Istoricii români au oferit de-a lungul timpului explicaţii pentru numeroasele mistere legate de modul în care strămoşii noştri exploatau şi prelucrau aurul, într-una dintre cele mai vechi şi mai bogate regiuni aurifere ale Europei, cea din Munţii Apuseni.

Enigmele cetăţilor dacice, bijuteriile ingineriei din lumea antică. Cum au ajuns conducte de apă şi drumuri pavate în aşezările de lux de pe culmile munţilor

Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei erau alimentate prin conducte şi cisterne de apă, aveau temple de lux, drumuri pavate şi monumente cu aspect ciudat, a căror întrebuinţare nu a fost desluşită până în prezent. Istoricii susţin că aşezările de pe culmi ale dacilor formau un sistem complex de apărare în faţa invadatorilor, iar modul în care au fost construite arată nivelul ridicat de civilizaţie al strămoşilor noştri.

Studente la plajă în Sarmizegetusa anilor 1980: povestea fotografiilor fabuloase din capitala Daciei, în epoca lui Ceauşescu

Tinere care se plimbă aproape goale printre ruinele Sarmizegetusei Regia, corturi aşezate împrejurul sanctuarelor antice, blocuri de beton intercalate cu monumente din calcar şi andezit şi o atmosferă de sărbătoare. Astfel se prezenta vechea capitală a Regatului Dac în anii 1980, în imaginile rare realizate de Cornelius Ionescu.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite