Hunedoara

articolul anterior articolul urmator

Efectele depopulării unui mare oraş metalurgic din România: clădirile fantomă ale epocii comuniste VIDEO

4
8 Sep 2021 06:00:38
Autor: Daniel Guţă
Cinamatograful modern. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
Cinamatograful modern. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

O mulţime clădiri care animau în trecut activităţile sociale ale localnicilor din Hunedoara au rămas pustii. Depopularea oraşului a contribuit la declinul acestora.

Hunedoara se numără printre oraşele din România cele mai afectate de fenomenul depopulării.

Austriacul care ţine în viaţă o cale ferată din Hunedoara: „Este monument istoric. Am redeschis-o pentru turişti” VIDEO

Anii cei mai negri ai Gării Hunedoara. Monumentul, emblemă a oraşului, a fost lăsat pradă ruinării VIDEO

Templul fotbalului din Hunedoara. Cum a început, în anii '50, povestea stadionului Corvinul FOTO VIDEO

În ultimele trei decenii, populaţia municipiului a scăzut cu aproape o treime: de la aproximativ 90.000 de oameni în 1990 la circa 60.000 de locuitori, în prezent.

GALERIE FOTO CU MARILE CLĂDIRI PUBLICE

Industria siderurgică şi mineră au intrat la începutul anilor ´90 într-un declin abrupt şi ireversibil, iar odată cu ele numărul locurilor de muncă din zona Hunedoarei s-a redus drastic, astfel că tot mai mulţi localnici au fost nevoiţi să părăsească municipiul, în căutarea altor oportunităţi.

Doar câteva blocuri noi de locuit au mai fost construite în Hunedoara în ultimele trei decenii, iar numeroase locuinţe din clădirile rezervate în trecut muncitorilor sosiţi în oraş pentru a lucra în combinat au rămas goale.

 


Soarta marilor clădiri publice din Hunedoara. ADEVĂRUL. Daniel Guţă

 

Câteva foste cămine de nefamilişti au fost abandonate complet, în timp ce alte blocuri aflate în construcţie la sfârşitul anilor ´80, nu au mai fost finalizate. În afara imobilelor de locuit şi a construcţiilor industriale abandonate de-a lungul timpului, în Hunedoara mai multe clădiri publice riscă să împărtăşească aceeaşi soartă. Aglomerate în deceniile trecute, au fost închise în ultimul deceniu, iar unele s-au ruinat. Proprietarii nu au mai investit în reabilitarea lor, cheltuielile de întreţinere sunt ridicate, iar vechile clădiri îşi găsesc cu greu o nouă utilitate.


Clubul Siderurgistul, închis definitiv din 2015. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

De la tribune arhipline la arene pustii

La sfârşitul anilor ´80, în Hunedoara funcţionau trei baze sportive (Corvinul, Constructorul şi Metalul), cu două arene de fotbal şi cu terenuri şi locuri de antrenament şi competiţii pentru cele mai importante ramuri sportive, la care românii câştigau medalii în competiţiile internaţionale.  Cel mai vechi stadion de fotbal rămas în municipiu s-a dezvoltat în anii ´50, în baza sportivă Constructorul, care mai cuprindea secţii de handbal, lupte, box, tenis, atletism şi caiac canoe.


Stadionul Corvinul va di demolat pentru a face loc unei arene mai mici. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Echipa locală Constructorul Hunedoara a fost desfiinţată de peste un deceniu, la fel şi celelalte secţii ale clubului, iar cele mai multe dintre construcţiile stadionului aflat în centrul municipiului au rămas pustii. În ultimul an, au avut loc lucrări de renovare sălii de handbal, însă în cea mai mare parte a timpului baza sportivă rămâne pustie. Într-o situaţie similară a ajuns şi baza sportivă metalul, cu două terenuri de handbal extrem degradate şi o sală de popicărie care aşteaptă vremuri mai bune.


Stadionul în anii 80. Foto: Aurel Herlea

Stadionul Corvinul a fost inaugurat în 1960 , iar în anii ´80, la multe dintre meciurile echipei Corvinul Hunedoara, peste 16.000 de oameni se înghesuiau în tribunele sale. La meciurile cu Steaua, Rapid şi Dinamo, puteau fi văzuţi spectatori care, pentru că nu mai aveau locuri în tribune, să urcau pe clădirile din jurul arenei, pe tabela de marcaj şi în plopii din vecinătatea acesteia pentru a vedea, chiar şi de la distanţă, ce se întâmplă pe terenul de joc. Corvinul Hunedoara a fost desfiinţată în 2005, iar în ultimii ani numărul spectatorilor la meciurile echipei s-a redus drastic. Stadionul vechi de şase decenii a ajuns într-o stare avansată de degradare şi va fi demolat. În locul lui, municipalitatea va construi o arenă cu maximum 9.000 de locuri. 

Sălile de spectacol închise

Două mari săli de spectacole (Siderurgistul şi Teatrul) şi două cinematografe (Modern şi Flacăra) funcţionau la începutul anilor ´90 în Hunedoara. Toate sunt închise în prezent, şi doar actuala casă de cultură a intrat în renovare.


Clubul Siderugistrul. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL


Clubul Siderurgistul din Hunedoara a fost construit la sfârşitul anilor ´50. Clădirea care aparţinea sindicatului Siderurgistrul, din combinat, are o suprafaţă de peste 4.000 de metri pătraţi şi o sală de spectacole de peste 1.100 de locuri şi o sală mică de 250 de locuri. În trecut, clubul Siderugistrul găzduia spectacole şi gale sportive. De la sfârşitul anilor ´90, spectacolele au încetat, iar până în 2015, când clădirea a rămas închisă, aici mai aveau loc doar baluri ale bobocilor. În ultimii ani, instalaţiile electrice au fost distruse, tencuiala şi cărămizile s-au prăbuşit, iar în interior, mobilierul vechi de peste trei decenii s-a şubrezit. Prin ferestrele sparte, se poate vedea dezastrul din unele încăperi.


Cinema Modern.  ADEVĂRUL

Pe lista clădirilor – fantomă din Hunedoara a ajuns şi Cinematograful Modern, inaugurat în 1984. În vremea funcţionării sale, avea două săli şi peste 350 de locuri pentru spectatori, dar şi o sală mai mică, pentru proiecţii de pe casete video.

După Revoluţie, cinematograful a intrat în declin, s-a închis apoi, iar clădirea a fost folosită câţiva ani ca depozit. Apoi a fost abandonată şi vandalizată. De pesete un deceniu, fostul cinematograf face parte din ruinele epocii ceauşiste ale Hunedoarei, iar aspectul său şi mizeria strânsă în incintă i-au revoltat pe hunedoreni. Municipalitatea a solicitat în instanţă administratorilor săi de la RADEF – România Film demolarea construcţiei. Cinematograful Flacăra este închis din 2019, după ce timp de un an a fost preluat în chirie de un investitor privat care a încercat refuncţionalizarea sa. Nu a avut însă succesul aşteptat. Cinematograful era închis de la începutul anilor 2000 de RADEF.


Casa de cultură se află în şantier. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Doar Casa de Cultură din Hunedoara va mai mai fi redeschisă în viitorul apropiat. Clădirea monumentală din centrul Hunedoarei a fost construită la mijlocul anilor ‘50, la mijlocul distanţei dintre poarta Combinatului Siderurgic Hunedoara şi cartierul O.M. (Oraşul Muncitoresc). „Teatrul cinematograf”, cu o sală de spectacole cu peste 700 de locuri, a fost realizat după planurile arhitectului Nicolae Porumbescu şi după modelul „Casei de cultură Înfrăţirea între popoare” din Bucureştii Noi, proiectată de acelaşi arhitect.



Sursa de inspiraţie pentru construcţia emblematică din zona centrală a municipiului ar fi fost clădirea faimosului Teatru Balşoi, din Moscova, înfiinţată la începutul secolului al XIX-lea. Decenii la rând, teatrul a reprezentat principalul loc al evenimentelor culturale, însă din 2015 a rămas închisă publicului. Recent, Casa de Cultură a Hunedoarei a intrat în renovare, iar după finalizarea lucrărilor,  în luna decembrie, va fi redeschisă. Pe lângă activităţile culturale pentru care a fost ridicată, aici va funcţiona şi Biblioteca municipală a Hunedoarei, anunţă reprezentanţii Primăriei Hunedoara. 

Gările de altădată ale Hunedoarei

La sfârşitul anilor ´80, în Hunedoara funcţionau două gări: cea mai mare dintre ele era punctul de pornire şi capăt de line pentru trenurile care plecau spre Simeria, iar gara mică, din vecinătatea Castelului Corvinilor era locul de plecare al călătorilor spre Govâjdia şi Ghelari. Ultimul tren a plecat din Hunedoara în anul 2018 spre Simeria, în timp gara mică şi calea ferată îngustă care lega Hunedoara de Ţinutul Pădurenilor au fost desfiinţate în urmă cu peste un deceniu. 

Gara Hunedoarei. VIDEO: Adevărul

Clădirea staţiei CFR din Hunedoara a fost proiectată în 1951 şi finalizată în 1953 şi se distinge atât prin arhitectura sa, cât şi prin cele două fresce din holul principal, pictate de Paul Miracovici, care redau într-un mod romanţat munca în oţelăriile Hunedoarei şi sărbătoarea localnicilor, trezind nostalgii hunedorenilor. 

Vârstnicii din Hunedoara au prins zilele în care, trotuarele largi ale gării, ornamentate cu vase şi scuaruri de flori, erau supraglomerate de sutele de muncitori care aşteptau să plece cu trenul spre uzinele Hunedoarei şi spre nodul feroviar Simeria, aflat la 18 kilometri. Gara funcţiona cu aproape 30 de spaţii, avea un restaurant, două săli de aşteptare, iar în jurul ei câteva baruri şi terase îi primeau pe navetiştii combinatului siderurgic.


Gara Hunedoarei. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

După 1990, numărul călătorilor cu trenul a scăzut vertiginos, iar în ultimii ani înainte ca traficul feroviar să fie suspendat pe linia Hunedoara – Simeria, trenurile circulau aproape goale între cele două oraşe. În februarie 2018, clădirea a fost pusă sub lacăt, iar circulaţia trenurilor de călători pe ruta Hunedoara – Simeria a fost suspendată. De atunci, unii localnici au protestat faţă de decizia luată de reprezentanţii CFR, însă fără succes.

Mai puteţi citi şi:

Prăbuşirea oraşelor muncitoreşti ridicate de la zero în anii comunismului. Cum au ajuns centrele industriale apărute peste noapte adevărate „oraşe-fantomă“

Mega-proiectele secrete din comunism: canalul pentru submarine, portul militar condus de sovietici şi mina de uraniu cu 15.000 de deţinuţi politici

Secretele sovromurilor din primii ani de comunism. Cum a ajuns toată industria românească sub controlul sovieticilor

Castelul Corvinilor „străluceşte” din nou, după deceniile în care a fost înnegrit de funinginea combinatului

ransformarea uriaşă în două decenii a combinatului siderurgic din Hunedoara. Cum a lucrat natura VIDEO

Zona interzisă din Hunedoara. Tărâmul uitat, împânzit cu ruine siderurgice şi deşeuri periculoase VIDEO

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

4 Comentarii

Ludwig
8.09.2021, 08:25:10

Vad ca mai exista si locuri frumoase, turism , etc. Nu trebuie plans dupa mamutii ceausisti energofagi si ineficienti. Economia de piata si concurtentiala i-a ras ca pe niste bube purulente. Totusi sa nu uitam ca Hunedoara este singurul judet rosu din ardeal. Tot de aici din Petrosani luceafarul huilei Miron Cozma a fost artizanul mineriadei din 13-15 iunie 90 ce ne-a aruncat in spate in ochii occidentului. Studentii batuti, capitala devastata si tot felul de informatii de la "oameni de bine": la sediul pntcd se tiparesc dolari falsi, la sediul pnl si la universitate se dau droguri...va mai aduceti aminte? Ion Ratiu era spion cu papion, Coposu venea cu exploatatorii si radu campeanu era agent francez ce vcenea cu mosierii. Ilici, petre roman si gelu voican multumeau minerilor pentru suprimarea pietei universitatii unde se striga monarhia-salveaza romania si unde se cerea instaurarea punctului 8 de la timisoara... Asa ca sa nu se planga...

+13 (15 voturi)
Ionel Marcu
8.09.2021, 09:09:42

Tot ei, hunedorenii l-au vârât și ținut pe poetul lingău ceaușist A. Păunescu în Parlament. Să nu se plângă!

+11 (15 voturi)
Mihai Popescu
8.09.2021, 11:11:40

Decit sa traim ca pe vremea lu' nea Nicu, acum este mult mai bine. Avem democratie si libertate si nu ne mai trebuie nimic altceva.

-9 (9 voturi)
Actor Spectator
8.09.2021, 11:47:26

Din beneficiile comunismului pentru Romania Foamete pana la limita supravietuirii. Cozi de zeci de ore pentru alimente de baza, cu umilintele de rigoare. Cateva ore de curent electric pe zi, intuneric planificat. Doua ore de TV, un singur canal, aceiasi doi idioti. Frig de cateva grade in case. Cozi de zeci de ore pentru benzina. Interdictia de a calatori in strainatate. Lipsa celor mai elementare bunuri pe piata. Colectivizarea fortata. Imbecilizarea programata a populatiei, pana la crearea "omului nou". Teroarea securitatii, transformarea oricarei persoane in delator de meserie. Pedepsirea oricarei voci critice. Nicio sansa de afirmare personala sau profesionala in afara sistemului. Aparitia si generalizarea spagii si a traficului de influenta. Crearea unei aristocratii proletare inepte. Ridicarea non-valorilor dupa interesele de clan de partid. Si cu siguranta inca o mie altele.

0 (4 voturi)
Modifică Setările