FOTO Muntele de aur al Hunedoarei: povestea vechiului orăşel minier Săcărâmb, Eldorado din secolele trecute

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un ţinut fascinant se dezvăluie turiştilor într-o zonă izolată de munţi şi de păduri, nu departe de municipiul Deva, la capătul unui urcuş de aproape zece kilometri. Despre Săcărâmb, istoricii spun că în secolele trecute a fost unul dintre cele mai căutate locuri de către europenii cuprinşi de febra aurului. Aici s-au stabilit pentru a munci în minele înfiinţate la mijlocul secolului XVIII, oameni din toate părţile continentului.

Totul a început, potrivit legendei, după ce un sătean din Nojag (Nagyag – vechea denumire maghiară a localităţii), care îşi mâna porcii prin pădurile de munte, a observat sclipind, dintr-o râpă ascunsă, un bolovan. A coborât în deschizătura muntelui şi a desprins bucata strălucitoare din roca în care fusese înţepenită, iar a doua zi s-a prezentat cu ea în faţa unui moşier care avea o mică exploatare minieră în acele ţinuturi.

„Piatra” s-a dovedit a fi aur, iar vestea descoperirii metalului preţios s-a răspândit cu repeziciune. În anii următori, la mijlocul secolului XVIII, în Săcărâmb avea să fie deschisă prima exploatare minieră. Aici lucrau români, maghiari, slovaci şi italieni, iar satul a ajuns să numere peste 350 de locuinţe, cele mai multe de mineri.

Orăşel multicultural
Până la sfârşitul secolului al nouăsprezecelea peste 40 de tone de aur au fost extrase din minele Săcărâmbului. În afara aurului, din munţii Săcărâmbului erau scoase mai multe tipuri de minerale valoroase şi rare, cum erau teluriumul şi săcărâmbitul.

„Aurul din Nagyag (Săcărâmb) nu este obţinut prin spălări, ci din vene (filoane) Oamenii muncesc mult pentru aurul scos din mine, dar producţia este considerabilă”, constata geologul englez David Ansted, în urma unei călătorii în această zonă în 1862. Au fost descoperite şi comori ascunse la poalele muntelui: ulcioare pline cu monezi din aur şi bijuterii din bronz.

Până în secolul trecut, Săcărâmbul devenise un orăşel minier, cu o populaţie în care se amestecau urmaşi ai străinilor şi românilor stabiliţi aici pentru a lucra ca „băieşi”, cu trei biserici şi o mulţime de cârciume – o aşezare atipică pentru zona greu accesibilă în trecut.

Săteni sunt mândri de istoria locurilor
Minele din zona Săcărâmb şi-au continuat existenţa până la începutul anului 2000. Patru mine funcţionau în cadrul exploatării de la Certej, dar în prezent sunt închise „Acum intrarea în galerie minei  este blindată cu beton. Mai intrau oameni, după închiderea ei, să caute aur ori pentru fier vechi, dar îşi riscau viaţa”, spune Feri Eşş, unul dintre localnici.

Hunedoreanul a lucrat în mină, iar după închiderea ei şi-a găsit de lucru în Deva. În ciuda închiderii exploatăriilor de minereuri aurifere, omul este optimism. „La cât de frumoase sunt locurile în care trăim, Săcărâmbul ar putea redeveni unul dintre cele mai căutate locuri din România, chiar dacă nu de căutători de aur, ci de turişti”, crede săteanul.

În ultimii ani, mai mulţi oameni de afaceri şi cu funcţii importante din judeţ şi-au cumpărat terenuri şi case în Săcărâmb. Printre ei, se numără preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Ioan Moloţ, şi deputatul Mircia Muntean, fost primar al Devei.

Totuşi, multe dintre vechile case bătrâneşti au rămas părăsite. Sătenii se mândresc cu aceste locuri.

„Nu aş pleca din Săcărâmb pentru nimic. Să veniţi seara să simţiţi ce linişte îţi dă acest loc. Să vedeţi cum strălucesc stelele, în noapte, deasupra văii şi a muntelui”, a spus Daniel Danciu, un fost miner, disponibilizat în anul 2000. Familia săteanului locuieşte în apropiere de biserica trăsnită. Monumentul a fost ridicat în anul 1800 pe coasta unui deal, iar de la înălţimea lui se dezvăluie întreaga aşezare, Valea Mureşului şi munţii metaliferi. Biserica greco-catolică a fost distrusă aproape în întregime în urma unei furtuni din toana anului 1870, însă ruinele ei au rămas un simbol al Săcărâmbului.

image

Vă recomandăm şi:

FOTO Tărâmul fermecat al Hunedoarei: cum supravieţuiesc satele din munţi, în ţinutul stăpânit în trecut de daci

Hunedoara secolului XIX, descrisă de un londonez: şocat de traiul ţiganilor, dar fascinat de castel şi de ţinutul aurului

FOTO Americanii vânează stafii în Castelul Corvinilor: cum a ajuns cetatea din Hunedoara unul dintre cele mai înfricoşătoare locuri din lume

Primii bani din turism la Sarmizegetusa Regia: de ce numărul vizitatorilor cetăţii va exploda în săptămânile viitoare

FOTO Hunedoara văzută prin ochii unui călător maghiar. Imagini de colecţie de la începutul secolului trecut

FOTO Secretele celor mai întunecate încăperi ale Castelului Corvinilor

FOTO Castelul Corvinilor înainte de incendiul care l-a mistuit în 1854

FOTO VIDEO Castelul Corvinilor e promovat „prin teroare”: legendele întunecate atrag turişti din toată lumea

FOTO Visăm să trăim din turism, dar nu avem grijă de Castelul Corvinilor!

FOTOGALERIE Castelul Hunedoarei după “marele incendiu de la 1854” face istorie pe Internet

FOTO Legendele fascinante ale Hunedoarei: blocul fantomă, tunelul subteran dintre Hunedoara şi Deva şi liliecii vampir

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite