Eşecul industrializării satelor din munţii Hunedoarei. Regimul comunist le-a vrut colonii de muncitori VIDEO
0
O mulţime de sate şi cătune din munţii Hunedoarei au ajuns în pragul dispariţiei după ce exploatările miniere şi mica industrie în jurul cărora s-au dezvoltat au ajuns istorie.
Planurile autorităţilor de transformare a mai multor sate de munte în mici centre industriale şi miniere au eşuat complet în ultimele decenii.
Castelele fastuoase ale grofilor, ruinate în goana românilor după mari comori dispărute VIDEO
În anii ´70, în ciuda migraţiei tot mai masive a localnicilor din satele Hunedoarei spre noile oraşe muncitoreşti, o mulţime de aşezări rurale continuau să se dezvolte în jurul unor exploatări miniere locale.
Oamenii din cătunele de munte îşi munceau pământurile necolectivizate şi creşteau vite şi oi, însă aveau ocazia de a lucra în minerit şi industrie, chiar la marginea localităţilor.
Minele şi carierele din vecinătatea satelor din Munţii Şureanu şi Poiana Ruscă s-au dovedit neprofitabile, exploatarea lor, neregulată, a fost plină de dificultăţi, iar producţia prea mică faţă de costurile obţinerii şi procesării acesteia.
Totuşi autorităţile comuniste se puteau mândri că satele aveau proprii mineri şi că localnicii se puteau califica în meserii din industrie. Imediat după 1990, minele şi carierele care împânzeau munţii Hunedoarei s-au închis. În urma lor au rămas sate din ce în ce mai pustii, rămăşiţele unor cătune dispărute şi ale ruine ale vechilor exploatări.
Colonia de la Muncelu Mic
Satul Muncelu Mic (comuna Veţel) din Munţii Poiana Ruscă a fost transformat în primele decenii de comunism într-o colonie mineră, construită în jurul unei exploatării de metale neferoase.
Ruinele coloniei miniere de la Muncelu Mic. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
În anii ´80, în mina de cupru, zinc, plumb, aur şi argint lucrau aproape o mie de oameni, majoritatea „colonişti” veniţi din alte colţuri ale României. În vecinătatea satului aflat în munţi, în Ţinutul Pădurenilor, o altă mină se deschisese la Boia Bârzii. O popicărie, un dispensar, un cinematograf, o şcoală şi câteva magazine au fost înfiinţate pentru a le uşura viaţa minerilor. Exploatările de la Muncelu Mic au fost închise în anii ´90, iar aşezările de pe crestele munţilor s-au depopulat vertiginos. În prezent, câteva ruine mai amintesc de mina care îşi întâmpina angajaţii cu lozinca „Trăiască Partidul Comunist Român”, zugrăvită pe clădirile acesteia, iar localnicii, mai puţin de 100, au revenit la ocupaţiile de bază, la munca în propriile gospodării şi pe păşunile din zonă.
Cariera de bauxită
Drumul din centrul comunei Pui spre Fundătura Ponorului din Munţii Şureanu urcă prin vecinătatea carierei de bauxită Comarnic Poieni, de la marginea cătunului Ohaba Ponor.
Cariera de bauxită de la Ohaba Ponor. ADEVĂRUL
Rezervele sale au fost estimate la peste şase milioane de tone, însă exploatarea zăcământului derulată în anii ´70 - ´80 a fost neregulată şi a dus la o producţie de circa 260.000 de tone, mult sub cea proiectată. Camioanele încărcate cu bauxită coborau din sălbăticie în gara Pui, unde erau încărcate în marfare, pentru a lua calea unor uzine din România. După 1990, cariera a fost închisă. Bauxita din zăcământul Ohaba Ponor nu era solicitată pe piaţă, iar calitatea ei nu era adecvată tehnologiilor de prelucrare existente la momentul respectiv, potrivit inginerilor minieri.
Fundătura Ponorului, aflată în apropierea carierei uriaşe de bauxită Sursa ADEVĂRUL
Sute de localnici au lucrat de-a lungul timpului la cariera de bauxită. În prezent, câteva zeci de oameni mai locuiesc în cătunele din munţi. Natura a recucerit versanţii roşiatici a vechii cariere şi i-a transformat într-o atracţie turistică pentru călătorii care se îndreaptă spre Fundătura Ponorului, locul numit şi „Palma lui Dumnezeu”, datorită frumuseţii sale.
Mina de fier din Vadu Dobrii
Mai puţin de 10 oameni locuiesc în permanenţă în satul Vadu Dobrii, din Ţinutul Pădurenilor, aflat în apropiere de vârfurile Muncelu şi Poiana Ruscă, la peste 1.100 de metri altitudine.
Ruine în Vadu Dobrii Foto: Daniel Guţă ADEVĂRUL
Aşezarea din Munţii Poiana Ruscă a păstrat zeci de case vechi, rămase pustii de mai mulţi ani, gospodării ale familiilor de mineri şi de tăietori de lemne. La fel ca Poiana Răchiţelii, aflată pe o altă creastă, la circa 10 kilometri de mers prin pădure, Vadu Dobrii s-a dezvoltat odată cu aducerea în zonă a „coloniştilor” din Muntenia, angajaţi în exploatările forestiere şi apoi la minele de fier. Mina de la marginea localităţii a fost închisă definitiv la sfârşitul anilor ´80. Reţeaua de funiculare care lega Vadu Dobrii de Hunedoara, Govâjdia şi Ghelari, întinsă pe aproape 70 de kilometri, a dispărut şi ea, iar satul din munţi este şi el pe cale de dispariţie.
Satele pe cale de dispariţie
În urmă cu un secol, satul Alun (comuna Bunila) avea peste 100 de case, iar mulţi dintre localnici munceau în cariera de marmură înfiinţată în vremea Imperiului Austro-Ungar. Oamenii au folosit marmură la construcţia bisericilor din zonă şi chiar a drumului care cobora spre Govâjdia. Cariera a intrat în conservare imediat după 1989. În sat au rămas mai puţin de 10 oameni.
Satul Alun. Video: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
La începutul secolului XX, satul Cioclovina din Munţii Şureanu era vestit pentru peşterile Ponorici şi Cioclovina, bogate în guano-fosfaţi. Galeriile lor formau miezul un centru minier în jurul căruia se dezvoltase o adevărată industrie. Exploatarea de guano (bălegar de liliac) a funcţionat în mai multe perioade, până la sfârşitul anilor ´80. În Cioclovina mai trăiesc câteva familii, care se ocupă cu creşterea animalelor.
Cioclovina. Video: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
Cătunul Pădureni, de pe valea Streiului a fost înfiinţat în jurul unei cariere de piatră, iar localnicii erau renumiţi pentru fabricarea pietrelor de moară. În apropiere se află Măgura Călanului,cariera antică de unde dacii au tăiat piatra folosită la construcţia cetăţilor lor. „Oamenii au părăsit satul Pădureni şi s-au mutat mai jos, la Petreni, iar casele abandonate au fost demolate sau ascunse de pădure”, povesteşte un localnic din Petreni.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Porţile spre adâncuri de la Ghelari. Locul emblematic al uriaşei mine din ţinutul fierului VIDEO
Se încarcă comentariile...
