Explicaţiile celor mai bizare inscripţii antice care i-au fascinat pe români. Ipoteze controversate despre modul în care comunicau strămoşii noştri

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Una dintre tăbliţele de la Tărtăria.
Una dintre tăbliţele de la Tărtăria.

Cioburile vasului antic pe care a fost scris numele regelui Decebal şi tăbliţele de peste 5.000 de ani de la Tărtăria concurează cu cea mai recentă descoperire de acest fel: inscripţia bizară de pe o stâncă a Munţilor Ţarcu, a cărei vechime a fost estimată la peste două milenii.

Mai multe inscripţii antice bizare, descoperite de-a lungul timpului în împrejurări neobişnuite, au dat naştere unora dintre marile controverse legate de istoria românilor. Cel mai recent caz a fost inscripţia ce semne necunoscute, găsită de un alpinist pe o stâncă din Munţii Ţarcu, despre care unii arheologi au susţinut că datează de peste două milenii şi este deosebit de importantă.

„E foarte importantă pentru că până acum nu au mai fost descoperite asemenea semne în Munţii Banatului. Este pentru prima dată când semnalăm aşa ceva la noi în judeţ. Anul viitor vom face o cercetare sistematică, împreună cu Universitatea din Cluj şi cu un profesor american, Jeremy Hutton, care va veni în România special pentru acest lucru. El este specializat în aceste limbi vechi şi mai puţin cunoscute şi ne-a dat şi primele indicii despre inscripţie, care pare a fi una funerară şi ar data din secolul I î.Hr”, informa Adrian Ardeţ, directorul Muzeul Judeţean de Etnografie din Caransebeş. Inscripţia de pe stâncă ar proveni dintr-o zonă care în Antichitate era considerată sacră de localnici. Până în prezent, însă, nu a fost dezvăluit locul unde s-ar afla inscripţia.

image

Inscripţia prin care românii au aflat că dacii cunoşteau scrisul

Şi alte inscripţii antice i-au fascinat pe români. Una dintre cele mai controversate a fost vasul antic din Sarmizegetusa Regia, marcat cu „Decebalvs per Scorilo”, ale cărui cioburi au fost desoperite iniţial în urmă cu peste două secole. Artefactul probabil unul de cult, potrivit arheologilor, înalt de un metru şi cu un diametru asemănător i-a făcut pe istorici să susţină că dacii cunoşteau scrisul. Inscripţia vasului, în limba latină, a fost interpretată fie ca o indicaţie care arată cui aparţine vasul şi cine l-a executat, sau o inscripţie în limba dacă, ce spune că Decebal este fiul lui Scorilo. Ambele interpretări au provocat numeroase controverse.

image

Limba ciudată de acum cinci milenii
Controverse au stârnit şi cele trei tăbliţe de lut descoperite în anii 1960, de arheologii care cercetau situl neolitic de la Tărtăria. Obiectele datează de peste cinci milenii şi au fost considerate de unii arheologi cele mai vechi artefacte purtătoare de scris din Europa. Tăbliţele de la Tărtăria reprezentau o formă rudimentară de scriere, potrivit arheologului Nicolae Vlassa, cel care a condus cercetările arheologice de la Tărtăria şi le-a prezentat pentru prima dată. El afirma că tăbliţele puteau fi considerate primele dovezi ale scrierii din Europa, fiind datate între anii 2000 şi 1.800 î. Hr. Observând similitudini între tăbliţele găsite la Tărtăria şi scrierile de pe tăbliţele sumeriene de la Uruk şi Djemdet Nasr, cele din urmă datând de la sfârşitul mileniului al IV-lea şi începutul mileniului al III-lea î.Hr., Nicolae Vlassa a luat în considerare ipoteza conform căreia şi tăbliţele de la Tărtăria ar fi vestigii ale unei scrieri străvechi legate de scrierea sumeriană.

tablite tartaria

Vă recomandăm să citiţi şi:

Secretele fabuloasei descoperiri din Sarmizegetusa Regia: ce conţinea trusa medicală folosită de daci în chirurgie

Singura trusă medicală descoperită pe teritoriul ţării noastre cu ajutorul căreia se presupune că dacii efectuau operaţii chirurgicale îşi are originea în Sarmizegetusa Regia. Obiectele pe care aceasta le conţinea au stârnit de-a lungul timpului numeroase controverse.

Enigmele matriţei din Sarmizegetusa Regia: de unde provin lupii înaripaţi şi ce simbolizează fioroşii grifoni, ilustraţi pe artefactul antic, unic în lume

Matriţa de la Sarmizegetusa Regia, considerată printre cele mai valoroase piese arheologice descoperite în ultimele decenii în România, ascunde enigme care până în prezent nu au putut fi descifrate.

FOTO Imagini unice cu descoperirea fabuloasă din Sarmizegetusa Regia ţinută „la secret“ timp de doi ani: matriţa antică a bijutierului din capitala Daciei

Imagini în care este înfăţişată cea mai importantă descoperire arheologică realizată în ultimii ani în Sarmizegetusa Regia au fost publicate, în premieră, la doi ani de la data descoperirii comorii arheologice. Fotografiile caree înfăţişează matriţa bijutierului din fosta capitală a Daciei preromane au fost realizate de Vladimir Brilinsky, omul care a descoperit obiectul misterios.

Cele mai faimoase bijuterii ale dacilor. Cât de pricepuţi erau meşterii din atelierele Sarmizegetusei în prelucrarea aurului şi unde au dispărut comorile lor

Cele mai valoroase piese de tezaur descoperite în Sarmizegetusa Regia sunt brăţările din aur masiv, din vremea dacilor, bogat împodobite. Obiectele unice spun povestea măiestriei cu care dacii prelucrau metalele, susţin istoricii. De-a lungul timpului, multe alte tezaure de bijuterii care au aparţinut vechilor locuitori ai ţinuturilor Carpaţilor s-au pierdut pentru totdeauna.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite