Fagi uriaşi tăiaţi la Sarmizegetusa. Şirul lung de distrugeri cauzate de prăbuşirile arborilor FOTO
0
Alţi doi fagi uriaşi au fost tăiaţi din incinta Sarmizegetusei Regia, după ce autorităţile au stabilit că reprezentau un pericol pentru turişti şi monumente.
Sarmizegetusa Regia se numără printre cele mai importante monumente antice din România, dar în ultimele decenii, oamenii, clima şi fenomenele naturale au contribuit la degradarea accelerată a vestigiilor sale.
GALERIE FOTO CU TĂIERILE DIN SARMIZGETUSA
A doua cădere a Sarmizegetusei Regia. De ce s-a degradat rapid cel mai valoros sit antic din România
În ultimii ani, după mai multe accidente petrecute în situl UNESCO din Munţii Orăştiei, autorităţile au stabilit că este nevoie de tăierea unor arbori care pun în pericol siguranţa angajaţilor şi a vizitatorilor. Unii au fost tăiaţi în cursul anilor trecuţi, iar extragerilel lor din sit au stârnit reclamaţii venite de la reprezentanţii unor organizaţii de mediu.
Marţi dimineaţă, alţi doi fagi uriaşi, situaţi în interiorul fortificaţiei Sarmizegetusei Regia, pe terasa a IV-a, au fost tăiaţi şi extraşi din aşezarea dacică. „Demersul a fost impus de starea lor de degradare accentuată, iar în cazul unei căderi necontrolate s-ar pune în pericol atât integritatea vizitatorilor sitului (arborii se află pe traseul principal de vizitare), cât şi vestigiile din imediata vecinătate a arborilor. Atât tăierea, cât şi îndepărtarea trunchiului şi crengilor au fost efectuate manual, pentru a minimiza riscurile afectării vestigiilor arheologice”, a informat Consiliul Judeţean Hunedoara, administrator al sitului UNESCO.
Sarmizegetusa Regia este înconjurată de o pădure vastă, însă în ultimii ani arborii uriaşi din incinta aşezării dacice au reprezentat un pericol pentru integritatea monumentelor şi pentru siguranţa oamenilor, potrivit administraţiei sitului UNESCO.
„O ameninţare constantă este dată de prăbuşirea arborilor. O suprafaţă semnificativă a sitului esete acoperită cu o pădure de fag impresionantă, o parte a acestor copaci având câteva sute de ani. Fenome meteorologice extreme (vânt puternic, cantităţi mari de zăpadă) şi bolile şi dăunătorii specifice vegetaţiei înalte generează, nu de puţine ori, prăbuşiri necontrolate. Înregistrarea acestora în ultimii 15 ani, demonstrează că au fost destabilizate segmente ale zidului incintei fortificate, au fost dislocate sau distruse un număr notabil de blocuri de calcar, piese arheologice ce fac parte din situl UNESCO”, se arată în studiul istorico-arhitectural realizat la Sarmizegetusa Regia de Institutul Naţional al Patrimoniului.
Şirul lung al accidentelor din Sarmizegetusa Regia
INP a prezentat şi un istoric al fenomenelor extreme şi al modului în care acestea au afectat ruinele arheologice. Astfel, potrivit datelor INP:
În vara anului 2005 a avut loc o furtună violentă care a rupt circa 200 de arbori din interiorul sitului (18,3 ha), fiind compromis substratul arhologic în zonele copacilor dezrădăcinaţi.
În 2012 un copac s-a rupt de la jumătate, existând pericolul prăbuşirii resturilor peste plintele templului mare de andezit. În toamna aceluiaşi an un copac a căzut peste zidul fortificaţiei, în apropierea Porţii de sud, dislocând nouă moloane şi distrugând trei. În aceeaşi perioadă alţi doi arbori s-au rupt de la jumătate şi au căzut peste Drumul pavat, afectând trei piese ale acestuia şi rănind două persoane.
În primăvara lui 2013, în vecinătatea Porţii de vest s-a prăbuşit un copac şi a destabilizat tronsonul, dislocând opt blocuri de calcar şi distrugând două dintre acestea. În iunie, acelaşi an, o furtună puternică prăbuşeşte peste zidul vestic al fortificaţiei cinci arbori. Zidul a fost destabilizat pe un segment de zece metri fiind dislocate 21 de blocuri, dintre care nouă au fost distruse.
În luna noiembrie 2016 o cădere masivă de zăpadă a generat prăbuşirea mai multor arbori în zona nordică a incintei sacre. Unul dintre aceştia a căzut peste templele patrulatere de andezit şi a afectat două blocuri.
În iulie 2017 o furtună violentă a doborât 17 arbori, unul dintre ei afectând zona sudică a fortificaţiei antice. Au fost dislocate 18 blocuri, patru fiind distruse. O lună mai târziu o creangă de mari dimensiuni a căzut peste zidul fortificaţiei. S-au desprins din zid 18 blocuri, iar alte nouă au alunecat pe pantă în urma lucrărilor de degajare a resturilor. Ploaia ce a urmat după câteva zile a antrenat prăbuşirea altor 4 blocuri de calcar. În noaptea de 6 spre 7 noiembrie 2017, în apropierea Porţii de est, un copac a căzut peste zidul incintei afectând zece metri de zid, producând dislocarea a 20 de blocuri de calcar şi distrugerea a cinci dintre acestea.
„Cuantificarea acestor date arată că din 2012 până în prezent prăbuşirea arborilor a cauzat dislocarea a 109 blocuri, distrugerea altor 23 şi rănirea a patru oameni dintre care unul grav. Majoritatea incidentelor au afectat zidului fortificaţiei (au fost afectate doar trei piese aparţinând Drumului pavat şi două ale templelor rectangulare de andezit). Faptul că cele mai multe blocuri dislocate/distruse de piatră aparţin incintei militare este rezultatul direct al lungimii zidului şi desfăşurării acestuia în interiorul pădurii, aşa încât identificarea arborilor (sau părţi ale acestora) care se pot prăbuşi constituie un obiectiv imediat. O altă interacţiune negativă dintre vegetaţia înaltă existentă şi ruinele arheologice este dată de rădăcinile arboilor care în câteva situaţii generează presiuni asupra zidurilor existente, cel mai semnificativ exemplu în acest caz fiind Turnul pentagonal unde prezenţa fagilor induce dislocări ale blocurilor de piatră, dar şi iminente alunecări de teren”, arată studiul INP.
Măsuri propuse în Sarmizegetusa Regia
Autorii studiului enumerau o serie de măsuri necesare pentru protejarea sitului Sarmizegetusa Regia: un releveu al vegetaţiei existente care să surprindă poziţia exactă a fiecărui copac şi problemele fiecăruia; un studiu dendrologic pentru stabilirea intervenţiilor necesare pentru fiecare copac; un plan de intervenţie asupra vegetaţiei.
Pe baza planului se pot realiza defrişări controlate care să elimine distrugerile provocate de căderea accidentală a arborilor peste ruinele antice, dar şi cele provocare de rădăcinile acestora; angajarea permanentă a unui specialist („grădinarul sitului”) care să cunoască în amănunt toate problemele sitului şi să decidă modalitatea de acţiune urmărind prevederile Planului de intervenţie asupra vegetaţiei. În cazul în care este necesară tăierea arborilor sau ale coronamentului degradat, aceasta se va face controlat urmărind indicaţiile specialiştilor silvici.
Operaţiunile se vor desfăşura de sus în jos fiind utilizate echipamente specifice (motofierăstrău, hamuri, cordeline, ancoraje, scripeţi etc), astfel încât să fie eliminată posibilitatea prăbuşirii accidentale a arborilor/crengilor peste ruinele arheologice, informa Institutul Naţional al Patrimoniului.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Asaltul asupra Sarmizegetusei Regia. Ce au adus 20 de ani de anchete în dosarele aurului dacic furat
Se încarcă comentariile...
